In the Mouth of Madness (1995)
Regia: John Carpenter
Distribuția: Sam Neill, Jürgen Prochnow, Julie Carmen, David Warner, Charlton Heston
În urmă cu câteva zile lumea cinematografiei a pierdut unul dintre actorii care a scris istorie prin interpretările sale versatile și pline de profunzime: Sam Neill.
Majoritatea cinefililor îl asociază rolului doctorului Grant din Jurassic Park (1993),regizat de Steven Spielberg.
Neill a dat una dintre cele mai puternice interpretări ale carierei sale în filmul In the Mouth of Madness , în regia lui John Carpenter. Acesta face parte dintr-o serie de filme care alcătuiesc Trilogia Apocalipsei alături de The Thing (1982) și Prince of Darkness (1987).
O primă scenă prezintă un bărbat ce ajunge la ospiciu unde este închis de urgență. Vizibil tulburat acesta cere să i se aducă un creion negru cu care scrijelește ceva pe pereți. Un șir neîntrerupt de crucifixuri încep să apară în jurul lui, umplând camera.
Filmul începe cu dispariția misterioasă a lui Sutter Cane, cel mai bine vândut scriitor de cărți horror din America, care a reușit să-l surclaseze pe Stephen King.
Ultimul său roman “În pragul nebuniei” declanșează un val de isterie, o adevărată răscoală a fanaticilor: fani ai genului horror, cititori care se revoltă în stradă. La știri se difuzează imaginile “apocaliptice” cu librării luate cu asalt. Oamenii înnebunesc și încep să umble bezmetici pe străzi, transformându-se în monștri gata să facă rău.
John Trent (Sam Neill) este specializat în depistarea de fraude, escrocherii, înșelătorii.
Pentru început bărbatul ajunge la editura Arcane, acolo unde editoarea Linda Styles (Julie Carmen) îl informează pe Trent despre efectele devastatoare ale scrierilor lui Cane asupra celor „slabi de înger”: pierderea memoriei, paranoia, delir. Trent nu dă doi bani pe acest gen de cărți și nu crede nimic din ceea ce i se relatează în legătură cu aceste schimbări potențate de scrierile lui Cane. Pentru el totul arată drept o mare înșelătorie. În orice caz lui nu i s-ar putea întâmpla niciodată așa ceva.
Pe măsură ce personajul jucat de Sam Neill se adâncește în această poveste lucrurile devin din ce în ce mai bizare. Neill atingând un panou publicitar, o reclamă agresivă la una dintre cărțile de mare succes ale lui Sutter, este probabil imaginea cea mai importantă a filmului.
Etapele decăderii lui Trent, a pierderii uzului rațiunii, sunt urmărite îndeaproape în film.
Bărbatul decide să achiziționeze toate romanele horror ale autorului și începe să le citească. Astfel este atras de universul ficțional creat de autor și de stilul scrierilor sale.
În singurătate începe să-și imagineze scene de o violență atroce. Devine agitat, speriat, are transpirații reci atunci când încearcă să caute și să descopere indicii în ceea ce citește. Trent se simte încolțit, lipsit de scăpare, rupe coperta și foile mai multor romane, ciopârțește ilustrațiile sinistre.
Disperat, se oferă să pornească în căutarea lui Cane, la îndemnul șefului editurii Jackson Harglow. O apariție de remarcat este a actorului Charlton Heston, care îl interpretează pe Harglow. Doamna Styles este de asemenea trimisă să-l însoțească în călătoria sa în Hobb’s End, o localitate fictivă în care se găsesc capcane la tot pasul.
Agentul anti-fraudă și Styles ajung în orășelul Hobb’s End. Un loc pustiu, straniu, ce pare părăsit și care facilitează sporirea suspansulului și cufundarea în povestea dispariției misterioase.
Hotelul din „Hobb’s End Horror” este un spațiu în care se regăsesc pasaje din carte. Locurile imaginate de scriitor sunt imediat recunoscute de editoarea Styles. Aceasta cunoaște toate detaliile chiar și pe cele mai terifiante. În scurt timp, forțele răului pun stăpânire pe femeie tranformând-o într-o dementă, ucigașă, însetată de sânge, spre disperarea lui Trent. Înfățișarea ei este complet schimbată, corpul ei se descompune devenind asemănător cu acela al unei creaturi înspăimântătoare.
Trent trebuie să scape din acest hotel. Se luptă cu zombii cu topoare, posedați, în timp ce încearcă să o salveze pe editoare de sub puterea lor malefică.
Filmul se ramifică pe mai multe planuri separate, care se întâlnesc atunci când decide scriitorul blestemat, acționând după principiul „poveste în poveste”.
Lumea coșmărească pe care o creează Carpenter prin intermediul efectelor speciale, a elementelor horror și a trecerilor bruște de la agonie la extaz, pare atât de reală. Agresivitatea personajelor fantastice este întreținută prin intermediul acordurilor muzicii rock, compusă de regizor, ce alcătuiește soundtrack-ul filmului.
“Citiți Sutter Cane?” – o întrebare aparent inofensivă, care ascunde mai multe înțelesuri decât și-ar putea cineva imagina vreodată și care va rămîne mult timp după vizionarea filmului „In the Mouth of Madness”, în mintea spectatorilor.
