Clerks (1994) – Funcționarii
Regia: Kevin Smith
Distribuția: Brian O’Halloran, Jeff Anderson, Marilyn Ghigliotti
Unul dintre fenomenele cinematografice semnificative ale anilor ’90 a fost succesul câtorva filme americane independente realizate pe buget foarte mic. Ele au lansat cineaști deveniți apoi nume cunoscute și bine integrate în industrie, au creat genuri sau nișe interesante și au dat marilor studiouri câteva lecții de economie a producției. ‘Clerks’ scris și regizat de Kevin Smith este unul dintre cazurile celebre. Era primul film de lung metraj al regizorului american, care lucra în acea vreme în mini-marketul în care au avut loc filmările. Echipa filma noaptea, după ora 23:00 când magazinul se închidea. Filmul a fost prezentat și a făcut senzație la Sundance, unde a obținut premiul cel mare. Miramax l-a preluat, l-a cizelat puțin și l-a distribuit. Încasările au fost de peste 100 de ori mai mari decât cei 27 de mii de dolari investiți, adunați din împrumuturi și din vânzarea unei părți din colecția de comics a lui Kevin Smith. Văzut sau revăzut astăzi, filmul continuă să încânte spectatorii prin sinceritate, prospețime, umor și aducerea pe ecran a unor personaje în care majoritatea spectatorilor se pot recunoaște.
Economia de mijloace financiare este transformată de scenarist și regizor în virtute stilistică. ‘Clerks’ urmează celebrele principii suplimentare ale unității de timp și unității de spațiu definite pentru dramaturgia antică. Durata acțiunii este mai mică decât timpul necesar soarelui pentru a se învârti în jurul Pământului (sic!), în fapt totul se petrece de la trezirea eroului cu nume renascentist (Dante) în zorii zilei până la închiderea magazinului în care are loc cea mai mare parte a acțiunii aproape de miezul nopții. În schimb, principiul unității de acțiune, cel original aparținând lui Aristotel, nu doar că nu este respectat, el este contrazis sistematic. Asistăm la o zi din viața mini-marketului, a lui Dante și a prietenului său Randal, cu oboseala, rutina, clienții, sâcâielile, micile drame ale unei vieți absolut nesemnificative la prima vedere. În spatele acestora, treptat, ce conturează un mozaic uman și câteva personaje pe care le recunoaștem, căci trecem pe lângă ele și trăim alaturi de ele zi de zi. Mici iubiri, multă vorbăraie intre prieteni care trebuie să ‘omoare’ 14-15 ore de muncă lipsită de orice satisfacție în fiecare zi. Aflam că eroii noștri iubesc sau tânjesc după dragoste, că au amintiri și principii, că încearcă să dea un sens unei vieți monotone și fără orizont. Ca spectatori, este imposibil să nu empatizam.
Fără a se revolta neapărat împotriva generațiilor precedente de cineaști, Kevin Smith face în acest film ceea ce făcuseră cu peste 30 de ani în urma cineaștii Noului Val francez. În mod anti-hollywoodic, fără nicio înfrumusețare inutilă, transformă împrejurimile de zi cu zi în decor și își alege sau creează eroii dintre cei care ne înconjoară. Filmează în alb-negru cu cadraje care nu caută estetica ci autenticitatea. ‘Clerks’ marchează debutul unui univers cinematografic care transformă o parte din statul New Jersey (în care s-a născut și a crescut cineastul) într-un spațiu dramaturgic recurent și dă viață, pentru prima dată, unor eroi sau tipuri de eroi care se vor regăsi în filmele următoare ale lui Kevin Smith. Este un film foarte american, dar ceea ce vedem pe ecran s-ar putea petrece oriunde. Este o dramă socială, dar una implicită, nu explicită. Se vorbește mult în acest film, personajele se definesc de multe ori prin felul în care vorbesc și prin ceea ce spun, dar filmul este fascinant și din punct de vedere vizual. Ca spectatori avem permanent una din trei perspective orientate la 90 de grade una de cealaltă, la fel cum într-un magazin privim spre tejghea dacă suntem cumpărători, din spatele tejghelei daca suntem vânzători sau de-a lungul tejghelei daca suntem vizitatori observatori. Fără ostentație și parcă fără intenție se înfiripă și o poveste de dragoste, dar nu neapărat cu doar doi eroi ca în poveștile convenționale. La fel ca și în realitate, dacă există un fir narativ important, el se cere descoperit printre multele frânturi de viață, banale, comice, dramatice sau tragice. Mini-universul micului magazin devine marele univers al vieții. Singurul univers.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
