Indignari saptamanale

Românul este peste tot!

Mă întreb de ce mass-media românească merită atât de multă atenţie, de ce analiza tendinţelor ei poate răspunde mai bine decât orice raport, mai mult sau mai puţin ştiinţific, care ar răspunde la eterna întrebare legată de starea naţiunii. Această dilemă se aplică tuturor popoarelor din lume (poate mai puţin celor din Africa Subsahariană) care, de bine, de rău, au intrat într-o altă era comunicaţională, o altă etapă de interconectare atât la fluxurile informaţionale universale cât şi la una de formare a unei coeziuni interne. Viteza transmiterii informaţiei nu putea să nu schimbe ceva din mersul omenirii. Acest impact fulgerător scoate la iveală fidel tarele şi reflxele popoarelor. În general mass-media românească este foarte puţin interesată de ceea ce se întâmplă în lume. Doar Uniunea Europeană mai captează din când în când interesul media pentru scurte perioade de timp, când mai are loc vreo criză financiară sau când un smintit se apucă să tragă cu arcul prin piaţă. Ştirile din lumea larga mai interesează doar dacă formează un cocktail de exotism şi senzaţional.

Lucrurile se schimbă radical atunci când îşi face loc o mică prezenţă tricoloră. Una din bolile recurente care se menţine şi poate fi observată constant este apetenţa aşa-zişilor profesionişti români în domeniu pentru promovarea ştirilor cu subiectul generic ce ispravi mai fac românii în Străinezia. Personajele principale sunt românii priviţi ca prezenţe internaţionale, ubicue-relevante atât din perspective negative cât, mai ales, pozitive. Impresia mea este că mass-media românească dă lupte grele cu mass-media din Occident pentru a echilibra percepţia faţă de romanii din exil, oferind cât mai multe ştiri pozitive. Însă aceste ştiri sunt livrate publicului românesc astfel încât nu cred că ele au vreun impact în ţările unde prezenţa românilor este cu adevărat importantă. Putem fi mândri, avem o mass-media patrioată, nimic de spus, care apără interesele cetăţenilor români oriunde ar fi ei (nu ca neputincioasele autorităţi). Aflăm rapid, cu maximă promptitudine ori de câte ori are loc vreun accident pe autostrăzile din Ungaria sau Spania în care este implicat unul sau mai mulţi conaţionali iar dacă sunt şi nefericite victime, aceasta devine prima ştire a jurnalului de la ora 18-19 sau 20 (după caz, pentru a nu discrimina) chiar dacă zeci de accidente auto similare au loc în fiecare zi în România din motive identice.

Ştefan Atârgoviţoaiei

Ştefan Atârgoviţoaiei uimeşte Italia “În timp ce toată România ştie cine este Ştefan cel Mare, toată Italia ştie cine este Ştefan cel Mic care a dat pe spate întreaga Italie“ rosteşte sentenţios, grav şi plin de mândrie patriotardă Măruţă, prezentându-l pe puştiul minune de 11 ani care a fost ulterior plimbat pe la toate televiziunile. Povestea lui Costel Busuioc din Spania este cunoscută iar personajul a fost revitalizat mediatic de pumnul neaoş geto-dac primit recent în faţă. În România, în oraşul mitteleuropean Timişoara. Pentru că ar fi avut tupeul să ceară o chitanţă. Se observă disjuncţia între mândria naţionalistă, când românul genial face ceva în Străinezia şi dispreţul suveran când el are tupeul să se întoarcă în ţară şi să se comporte ca acolo. Mesajul e clar: bă, acilea-i ca la noi, nu ca la ei. O româncă a fermecat juriul şi publicul de la “Vocea Germaniei”. Aşteptăm cu nerăbdare ca un român să impresioneze la Vocea Bahreinului sau a Republicii Centrafricane.

Un biolog în vârstă de 33 de ani din Alba Iulia, Mihai Nagy Muncuş, aflat într-o misiune de voluntariat în cadrul unui program de conservare al naturii derulat de Departamentul de Conservare (DOC) în Insula Raoul din Pacific (Noua Zeelandă), a fost dat dispărut în cursul zilei de luni, 2 ianuarie 2012. Ştia cineva din România despre existenţa şi activitatea tânărului până la traficul eveniment? Evident că nu. Nici măcar faptul că există undeva pe pământ o insula cu numele de Raoul. “Un cetăţean american de origine română a ajuns imaginea protestelor de pe Wall Street. Este vorba de Brandon Watts, un tânăr în vârstă de 19 ani, care a fost bătut crunt de poliţişti, în timpul protestelor violente de la New York. Brandon a fost reţinut deoarece a încercat să rupă cordonul de poliţişti din jurul clădirii Bursei. A încăput însă pe mâna scutierilor, care au făcut uz de bastoane. Brandon Watts, în vârstă de 19 ani, este cetățean american, plecat de 11 ani din România” Un alt român get-beget, Brandon Watts. Tiptil, se retractează, e doar pe jumăte român. “Cea mai bogată româncă din lume este nimeni alta decât soţia miliardarului american John Paulson, Jenny. Extrem de discretă, Jenny nu a intrat în Capital Top 300 cei mai bogați români pentru că se pare, a renunţat la cetăţenia română atunci când a fost naturalizată în SUA.”Culmea obrazniciei, Jenny, remarcaţi neaoşul prenume oltenesc, nu a avut drept supremă ambiţie dominarea celebrului top al celebrei reviste, obligând-o pe aceasta din urmă să facă cercetări suplimentare. Să scormonească cât îi e averea de mare….

Relevant pentru ignoranţa mass-media din România este faptul că nu dă două parale pe sentimentele celor care au plecat de mult timp din ţară, poate că sunt la a doua sau a treia generaţie de români stabiliţi în America, nimeni nu se întreabă dacă acei oameni mai simt ceva pentru România, dacă mai cunosc limba română, sunt acaparaţi de făbricuţele de lansat petarde, de mica industrie naţionalistă care înşfacă pe nepusă masă orice miroase a tricolor. Căci tricolorul vinde, lumea se uită siderată probabil la ecran, este acaparată de isprăvile alor noştri. În subsidiar, se apelează la exploatarea sentimentului de empatie, conforma căruia nu dai doi bani pe nenorocirile celor străini, cu care nu ai nimic în comun spre deosebire de norocirile sau nenorocirile conaţionalilor chiar dacă în mod sigur nu-i cunoşti şi nu-i vei cunoaşte probabil niciodată personal. Atunci când astfel de evenimente, fericite sau, mai degraba nefericite au loc în afara ţării, ele devin mult mai interesante pentru mass-media românească, dovedind o mentalitate de uliţă, cămin cultural. Oare de ce? Pentru a uni naţia în jurul unor întâmplări ? Pentru a plânge de milă unor conaţionali? Această tendinţă relevă mai degrabă substratul rural al poporului român.

La ţară, consătenii nu dau nicio ceapă degerată pe ceea ce se întâmplă la Bucureşti ca să nu mai menţionăm alte oraşe extraterestre precum Londra sau Paris. În schimb sunt foarte interesaţi de cum o duc cei plecaţi din acelaşi sat – le merge bine sau rau? Se ştie că suprema realizare a celor  din satele României o reprezintă fie întoarcerea cu limuzina în glodul natal fie ridicarea unor impunătoare şi inutile bunkare, imposibil de întreţinut şi, uneori chiar de finalizat, doar pentru a dovedi treapta escaladării sociale. Explicatia ruralismului nostru se îmbină foarte bine cu o alta, a protocronismului bine inoculat societăţii româneşti în timpul regimului ceauşist.“Aceasta însemna deci protocronismul – în termenii propriilor săi apărători- când a apărut iniţial: o preocupare privind imaginea românilor şi relaţia valorilor româneşti cu restul lumii.”(Kathrine Verdery “Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu”)  Având în vedere că mass-media românească nu este interesată de valori abstracte ci doar de cele comerciale, urmărirea prezenţelor româneşti în lume tinde să se rezume doar la demascarea peripeţiilor conaţionalilor noştri într-o perpetuă căutare a timpului pierdut.

Articole similare

Revista presei culturale (30 august – 5 septembrie 2013)

Codrut

Despre lumea din Le Courrier International

Codrut

Epoca imperiilor, de Robert Aldrich (I)

Codrut

1 comment

CRISTIAN F. 17 ianuarie 2012 at 17:19

Interesanta abordare a subietelor prezente in mass media . Nu cred ca ii intereseaza prea mult ce fac tehnicienii, muncitorii,intelectualii romani get beget din genaratia actuala si care au plecat din tara in ultimii 4-40 de ani, si care se simt inca romani, si fac ceva util pentrutara lor de adoptie dar isi mai aduc aminte si de tara de bastina, si vin aici nu doar in vizita cisa faca o investitie de interes mai general.

Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult