Ne-au parasit in saptamana care a trecut Gabriel Garcia Marquez si Nina Cassian. Incercand sa pastram proportiile putem spune ca este vorba despre personalitati care si-au lasat amprenta de neconfundat in literaturile in care au scris, si despre oameni cu idei, opinii, rataciri care au fost disputate in viata si probabil vor fi discutate si dupa moarte. Despre amandoi scrie Vladimir Tismaneanu pe blogul sau.
Despre Gabriel Garcia Marquez sub titlul ‘Un cautator de lumi imposibile: Gabriel Garcia Marquez (1927-2014)’: ‘Asemeni lui Sartre, Garcia Marquez a avut multe iluzii, la unele a renuntat, a persistat in altele. A fost, din pacate, selectiv in denuntarea tiraniilor si a tiranilor. Nu stiu ce-ar fi avut de spus daca ar fi citit cartea lui Leonardo Padura (El hombre que amaba a los perros) despre Ramon Mercader, asasinul lui Trotki, dar si despre dezastrul stangii revolutionare, inclusiv al celei din Cuba, in secolul XX. Nu a imbratisat liberalismul democratic, precum Vargas Llosa si Octavio Paz. A ramas atasat de Fidel, in pofida nenumatelor probe ca promisiunile revolutiei din Cuba au fost de mult tradate. A fost un scriitor extraordinar, un magician al verbului, un alchimist al metaforelor ametitoare si un cautator asiduu de lumi imposibile…’
Despre Nina Cassian sub titlul ‘Fragila, casabila si plina de har: Despre Nina Cassian (1924-2014)’: ‘A fost o mare deziluzionata, a crezut in utopia comunista si a admis ca s-a inselat. Nu a fost disidenta. Nu este niciun repros aici, ci pur si simplu notarea unui adevar factual. Devenise constienta de fascizarea comunismului, stia ca pariase pe o carte gresita. A fost o poeta adevarata, a trecut prin acel veac insangerat incercand sa-si salveze talentul. Uneori a reusit, alteori nu. Dar a incercat.’
La baabel.ro, Eva Galambos comenteaza alegerea filosofului francez Alain Finkelkraut intre nemuritorii Academiei Franceze: ‘Alain Finkielkraut critică unele aspecte ale lumii moderne pe care o consideră “barbară” (în lucrarea “Înfrângerea gândirii”). A salutat desprinderea unor filosofi francezi de marxism şi de lumea comunistă, ceea ce a însemnat o schimbare dramatică de orientare a intelectualităţii franceze, obligată să recunoască realitatea Gulagului. Printre temele sale esenţiale – se arată într-o scurtă prezentare a operei lui – figurează antitotalitarismul, sublinierea efectelor nocive ale culturii de masă, denunțarea noilor forme de antisemitism, critica relativismului și a formelor invazive de corectitudine politică, problema memoriei colective sau cea a raportului între tradiție și modernitate. Câteva dintre lucrările sale: Le juif imaginaire 1981, ed. Seuil, .în care abordează identitatea evreiască de după Holocaust, La Défaite de la pensée. Paris, Gallimard, 1987, Avenir d’une négation : réflexion sur la question du genocide (1982) şi La Mémoire Vaine, du Crime Contre l’Humanité (1989), uncomentariu legat de procesul criminalului nazist Klaus Barbie, scrierea celor două lucrări fiind o “datorie împotriva uitării”, Au nom de l’Autre. Réflexions sur l’antisémitisme qui vient, Paris, ed. Gallimard, 2003. şi altele.’
Adriana Gionea scrie la bookmag.eu despre romanul Margaretei Mazzantini ‘Marea, dimineata’: ‘Marea, dimineaţa va părea o lectură aparte dacă ai cunoscut-o pe Margaret Mazzantini prin romanele traduse în limba română. De data aceasta, îşi alege protagoniştii mai mult din rândul personajelor masculine, iar majoritatea întâmplărilor se petrec într-un spatiu exotic, mai precis în Libia prinsă între perioada colonială şi înlăturarea lui Gaddafi. // Deşi povestea a doi băieţi prinşi în conflictul dintre civilizaţii este plină de întâmplări sfâşietoare, dramele sunt expuse prin detalii care-i oferă tristeţii un ecou poetic, amintindu-ţi de melancolia unor versuri scrise de poeţii arabi. De fapt, foarte multe pasaje din roman împrumută imaginile din legendele despre beduini sau despre caravanele strecurate printre dune, fără a cădea în tentaţia kitsch-ului cu iz oriental, deoarece Mazzantini ştie cum să facă trecerea de la poveştile atemporale păstrate în tradiţia nomazilor din desert şi evenimentele istoriei contemporane.’
(Dan)
„Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut”, de Tatiana Niculescu Bran este cartea cu care deschide saptamana Constantin Pistea pe blogul sau: „Povestea” nu se termină cu „au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”, dar merită să ajungeţi până la capătul ei, unde basarabeanul, deşi se numeşte Ilie Hagiu, rămâne un necunoscut, iar Marina, o „domniţă” în Bucureştiul care tocmai a scăpat de falsa apocalipsă de la sfârşitul lui 2012. Altfel, faptul că Tatiana Niculescu Bran a dedicat romanul lui Ilie Hagiu şi familiei lui poate sugera că acest Ilie chiar există, deşi n-ar fi exagerat ca o scriitoare să-şi ofere „produsul muncii” personajelor sale. Mergând pe firul romanelor anterioare, non-ficţionale (precum „Spovedanie la Tanacu” sau „În ţara lui Dumnezeu”) şi luând în calcul fotografia de pe copertă, tind să cred că Ilie nu este ficţiune, ci realitate.” La noi, despre carte a scris Iulia.
In Saptamana Mare, se scrie si despre carti religioase, asa cum prin blogosfera cinefila se fac recenzii la filmele cu subiect crestin. Pe SemneBune.ro, gasim recenzia, semnata de Valentin Ceausescu, a unei carti foarte interesante, Paul Johnson – Viața lui Isus povestită de un credincios: ” Iisus a fost un răzvrătit, un oponent, un revoluționar, un reacționar care a întors cu susul în jos o religie aflată în derivă. Nu puține sunt momentele în care s-a purtat aspru cu cei din jurul Său, dar a fost o asprime plină de iubire, la fel cum a fost și furia Sa. Un personaj incomod, cu slăbiciuni umane, Iisus este mai mult decât un om, dar totuși un om, fiindcă devendind om a putut deveni Mântuitor. Cartea aceasta este o pură biografie, este cronologică, citează toate sursele importante și nu îndeamnă la nimic, este un demers istoric de un real interes și extrem de util. În plus, este scrisă bine, într-un stil literar plăcut și plin de vervă. O recomand, din nou, tuturor, credincioși sau atei, curioși sau erudiți.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”O viață în Gulag”, de Dmitri Vitkovski
–”Râul care ne desparte”, de Ngugi wa Thiong’o
–”7000 de zile în Siberia”, de Karlo Stajner (II)
–”3+1”, de Bogdan Hrib
–”The Fault In Our Stars”, de John Green
