„Grădina lui Jane Austen”, de Molly Williams
Editura Paralela 45, Piteşti, 2025
Traducere din limba engleză de Mugur Butuza
Ilustraţii de Jessica Roux
De-a lungul timpului, s-au scris şi s-au spus multe pentru a defini şi a elucida, pe cât posibil, eternul mister al doamnelor de pretutindeni. Dintre cei mai înţelepţi, unii au considerat că femeia este o întruchipare a înţelepciunii vieţii, în vreme ce alţii s-au raportat la ea ca la o posesoare a unei forţe nevăzute şi a unei voci pline de pasiune, care te face să devii prizonier al unui melos menit să te rătăcească prin labirintul deşertăciunilor. Mai târziu, această categorisire a căpătat o şi mai mare însemnătate, în deplină armonie cu schimbările de natură socio-culturală, fapt adesea consemnat în diverse apariţii literare.
Prin excelenţă, Jane Austen se detaşează drept o voce extrem de puternică în universul scrierilor dedicate întru totul doamnelor dintr-o oarecare societate, mai mult sau mai puţin înaltă. Lumea personajelor sale tinde să se dezvăluie asemenea unui carusel neobosit, iar pe măsură ce fiecare roman se lasă pătruns cu privirea, poveştile reprind viaţă, atrăgându-ne în mrejele lor. Şi rând pe rând, liniştitoarele popasuri printre cuvinte şi întâmplări trezesc în noi un freamăt mult apropiat de cel pe care îl simţim, adesea, atunci când, acaparaţi de zgomotele cotidiene, căutăm sălaş primitor într-o grădină înveşmântată în culori şi miresme rafinate. Căci în vreme ce nesfârşita pânză a faptelor plăsmuite deopotrivă la umbra mândrelor prejudecăţi guvernate de raţiune şi sub lumina blândă a acelor simţiri născute în cele mai tainice şi neîntinate colţuri ale inimii se ţese, parcă, la infinit, florile, fructele, copacii şi legumele sunt ridicate la rangul de personaje ale unor istorii pline de adevăr.
Deloc întâmplător, piesa de rezistenţă din „Grădina lui Jane Austen” este trandafirul – întruchipare a iubirii lipsite de machiaj şi învăluite în mantia pasiunii; iar alături de el se mai pot vedea crini înveşmântaţi în mantia purităţii, zambile purtătoare de parfumul speranţei, precum şi violete – pe cât de firave, pe atât de parfumate. Puţin mai târziu, aceeaşi alee pietruită şi străjuită de la un cap la celălalt de ecourile unor evenimente şi dialoguri de foarte mare însemnătate pentru lumea de ieri, ne va conduce către grădina de zarzavaturi – sălaş primitor al legumelor şi al plantelor înzestrate, adesea, cu puteri vindecătoare şi, în acelaşi timp, emblemă a prosperităţii în plan economic şi social. Iar mai apoi, serele îşi vor deschide, la rândul lor, uşile grele de sticlă, retrezind acele timpuri în care rafinamentul şi curiozitatea se măsurau prin varietatea colecţiilor de plante exotice, în compania cărora se putea savura, în tihnă, un ceai sau chiar plăsmui capitole întregi din acele poveşti de dragoste menite a depăşi, cu hotărâre barierele timpului.
Şi pentru ca periplul să fie complet, un oarecare parc ne îndeamnă, la rândul lui, să îi contemplăm istorisirile ascunse printre diverse frunze, printre fire de iarbă sau poate chiar printre sclipirile razelor de lună şi soare în oglinda lacului. Iar ceea ce va rămâne, cu siguranţă, în urmă, atunci când întregul labirint va fi fost explorat în toată splendoarea, este acea morală a vieţii care, ieşite din culisele ficţiunii, tinde să ne avertizeze, fără încetare, că dincolo de timpuri şi anotimpuri, povestea fascinantă a omului plăsmuit în mijlocul naturii se va ţese cu slove de lumină în inimile noastre. Şi chiar dacă nu ne numărăm printre protagoniştii celor şase romane care compun călătoria botanică, fiecare dintre noi este chemat, din a sa bucăţică de univers, spre a fi demn mesager şi proteguitor ai tuturor seminţelor semănate în pământul vieţii, scăldate în roua binelui şi menite a răsări pentru a aduce în lume speranţa.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45/Libris.ro/Cărturești.ro.
(Sursă fotografii: https://www.libris.ro/, https://www.mollyewilliams.com/, https://sotypicalme.co.uk/, https://www.facebook.com/edituraparalela.patruzecisicinci.)
