Hokum (2026)
Regia: Damian McCarthy
Distribuția: Adam Scott, Peter Coonan, David Wilmot
Trebuie să ai ceva curaj, sau poate tupeu, pentru a da titlul ‘Hokum’ unui film cu distribuire comercială. Cuvântul ‘hokum’ pe care l-am învățat și eu cu aceasta ocazie are câteva semnificații diferite: înseamnă ‘non-sens’ sau ‘pur și simplu prostii’, dar și definește un procedeu teatral sau cinematografic ieftin, destinat să atragă atenția publicului pentru a crea o reacție calculată din start. Regizorul și scenaristul irlandez Damian McCarthy da filmelor sale titluri enigmatice formate dintr-un singur cuvânt. ‘Hokum’ este al treilea film consecutiv al său care urmează aceasta convenție, și toate aparțin genului horror, folosind elemente din folclorul irlandez, bogat în fantome, mistere și creaturi supranaturale. Miza este ceva mai mare în acest film, care este o producție irlandeză cu finanțare americană și din Emirate.
Eroul filmului, pe nume Ohm Bauman, este un scriitor american și un tip foarte antipatic. Călătorește pentru prima dată în Irlanda pentru a îngropa cenușa părinților sai în locul unde aceștia își petrecuseră luna de miere, poate cea mai fericită perioada a vieților lor. Este găzduit la hanul unde și aceștia locuiseră, poate folosind apartamentul nupțial care este zăvorât de proprietar deoarece este bântuit de fantome. Comportarea asocială a eroului – datorată poate unei crize de creație în căutarea finalului unei trilogii de romane sau poate unor traume din copilărie – și consumul exagerat de whiskey îl duc la o încercare de sinucidere. Atunci când se trezește descoperă că barmanița din hotel care-i salvase viața dispăruse. Hotelul se zvonește că este bântuit de fantome, în jurul sau mișună personaje ciudate. Sunt fenomenele supranaturale în care par a crede toți localnicii ‘hokum’, sau ele fac parte dintr-o realitate în care trebuie să crezi pentru a o înțelege?
Adam Scott reușește o performanță actoricească remarcabila într-un rol de contra-erou atipic pentru filmele horror. Spectatorilor le va fi dificil să se identifice cu personajul sau, cel puțin la început, dar pe parcurs o parte dintre motivele comportamentului său vor deveni mai clare. Cinematografia combină tonurile sumbre cu o imagine nu totdeauna clara, iar clădirea hotelului în care se petrece cea mai mare parte din acțiune pare o combinație între exteriorul din ‘Psycho’ și interioarele din ‘Shining’. Elementele de folclor irlandez nu sunt foarte bine puse în evidență, dar poate este mai bine, căci prea multe explicații raționale ar putea dăuna misterului. Filmul acesta nu este pentru cei care considera că fenomenele supranaturale sunt doar ‘hokum’. Trebuie să crezi în ele, macar ca o convenție artistică, precum în zânele și căpcăunii din basme. Pentru mulți dintre spectatorii care accepta convențiile sau chiar cred în ele, ‘Hokum’ poate fi o delectare.
Disponibil în cinematografe, distribuit de CAY Films.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
