Eva Galambos scrie la ‘Baabel’ despre ‘Capitolul lipsa’ al lui Miriam Yahil-Wax despre care am scris si eu aici cu cateva saptamani in urma: ‘Pentru noi însă această scriere reprezintă mai mult. Explică și nu numai teoretic ci şi concret, motivul pentru care atât de mulți evrei de la noi și din alte părți au ales idealul comunist și de ce, mai devreme (cum a fost cazul lui Moni Weinstein) sau mai târziu (cum a fost cazul a sute de tineri ca el), s-au confruntat cu cele mai profunde decepții. Pentru unii soluția a fost Israelul, iar alții, ca tatăl autoarei, s-au refugiat în moarte. Cartea lui Miriam Yahil-Wax este un memento pentru aceștia din urmă.’
Nona Rapotan dialogheaza la ‘BookHub’ cu Ioana Parvulescu cu ocazia aparitiei romanului ‘Prevestirea’ a carui recenzie o pregatesc si eu acum pentru filme-carti: ‘NR: Noul Testament este mult mai „ofertant” din punctul de vedere al preluării temelor și transpunerii acestora în forme beletristice diverse. Se prea poate să fie doar o prejudecată de-a mea aici. Așadar, de ce un profet, de ce Vechiul Testament? IP: Noul Testament ne este, cumva, mai aproape, e, poate, un subiect mai sensibil, dar nu depășește posibilitățile epice ale Vechiului Testament, care are și un material extrem de variat. E viața în toate formele ei și e povestea în toate registrele ei. Îmi amintesc de un text plin de umor din Umberto Eco: își imaginează niște rapoarte „inocente” de lectură ale unui cititor, către editor, pe diverse scrieri celebre, pe care le acceptă sau respinge. La Vechiul Testament acest cititor naiv e entuziasmat, spune că e numai acțiune tot timpul și cartea are tot ce vrea cititorul de azi: sex, crime, incesturi, lovituri de maestru în narațiune, imaginație și mesianism și câte altele. Dar îi displac părțile poetice și cele „de-a dreptul plângăcioase”. Cunosc oameni care au într-adevăr prejudecăți – dumneavoastră nu aveți, poate aveți preferințe – , legate de Biblie în ansamblul ei, și care zic că nu-i interesează nimic din zona asta și se mai și laudă că n-au citit niciodată o pagină din Biblie. Se înșală. Toată literatura lumii pe care au citit-o și toată viața noastră e influențată, că o știm sau nu, și de poveștile biblice (nu degeaba e biblia Cartea Cărților), și de sensurile biblice. Eu n-am făcut decât să deschid cartea, vorba lui Arghezi și să aud cum geme, să caut vremea și să văd că nu e vreme.’
Adriana Gionea scrie la ‘PostModern’ despre ‘Memoriile unui motan calator’ de Hiro Arikawa aparut in colectia ‘Raftul Denisei’ de la editura Humanitas Fiction: ‘Asemenea marilor autori japonezi, Hiro Arikawa recurge la delicateţe și tact pentru a dezvălui niște drame și probleme care stârnesc de obicei furtuni ce fac ravagii în existenţa unui om. Deși pare scris pe un ton jovial și lejer, Momoriile unui motan călător este un roman ce abordează teme grele. Vieţile personajelor nu au fost deloc scutite de abandon, pierderi sau despărţiri timpurii, legături familiale toxice, secrete dureroase descoperite în urma unor evenimente și mai dureroase ori singurătate.’
Adriana de la ‘Prefata de carte’ a citit ‘Ochii intunericului’ a lui Dean Koontz aparuta in traducere la Editura RAO: ‘Acest roman este un thriller bun, în care găsim elemente SF, care fac totul mai interesant. SF-ul nu e genul meu preferat, dar, introdus într-o poveste precum aceasta, îmi place. Mi-a plăcut mult Ochii întunericului! Primele 100 de pagini le-am citit noaptea și recunosc că m-am cam înfricoșat, exact cum mă așteptam și îmi doream. Apoi, totul a devenit mai puțin înfricoșător și s-a transformat într-un adevărat roller coaster ‘
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:
-”Cerberus”, de Marius Albert Neguț
–”Anii urii”, Horia-Roman Patapievici
–”Efectul Rosie”, de Graeme Simsion
–”10 povești și rețete pierdute prin Deltă”, de Teodor Hossu-Longin
–„Am început jocul de-a literatura în copilărie, mult înainte să învăţ să citesc” (dialog cu Mihail Vakulovski)
-3 poezii din ”Bestia obișnuinței”, de Radu Găvan
(Sursă fotografii: Bookhub.ro, Baabel.ro, PostModern.ro)
