The Carpenter’s Son (2025) – Fiul tâmplarului
Regia: Lotfy Nathan
Distribuția: Nicolas Cage, Noah Jupe, Fka Twigs
Bazat pe textul apocrif Evanghelia copilăriei după Toma, filmul Fiul tâmplarului reconstituie adolescența lui Iisus într-o manieră insolită. Deși a generat numeroase controverse, ideea lui Lotfy Nathan, de a-și pune întrebări cu privire la perioada copilăriei și a formării lui Iisus, mi se pare originală și oportună. Acțiunea are loc în Egipt, unde Iosif și Maria duc o viață discretă, și surprinde un moment tensionat când tânărul Iisus, în vârstă de cincisprezece ani, este copleșit de coșmaruri, acuzat de vrăjitorie și repudiat de comunitățile în care dorește să se integreze. De asemenea, aș remarca faptul că filmul explorează teme precum oscilația dintre credință și îndoială, relația tată-fiu, autoritatea sau răul.
Frapant este că regizorul se concentrează asupra personajelor, emoțiilor și conflictelor interioare. Iosif, interpretat de Nicolas Cage, mi se pare de departe cel mai provocator personaj. Lotfy Nathan reușește să redea în mod autentic tulburarea sa sufletească generată de lupta dintre credință și îndoială. Cu toate că este un evreu practicant, conștient de misiunea încredințată de Dumnezeu, Iosif este măcinat de grija pentru familia sa, este îngrijorat de firea enigmatică a băiatului și de faptul că peste tot sunt întâmpinați cu ostilitate. Conflictul său interior este amplificat și de relația problematică pe care o are cu băiatul. Iosif este un părinte autoritar, care dorește să-i dea o bună educație fiului său și, mai ales, să-l ferească de rău. Însă bunele sale intenții se lovesc de firea impulsivă și rebelă a băiatului care se simte limitat, drept care este atras de aventură și chiar de rău.
Copilul Iisus, numit în mod generic băiatul, este un personaj la fel de atent construit. El este înspăimântat de viziunile cu privire la propria crucificare, de puterile sale neobișnuite, dar și de avalanșa de necazuri pe care nu știe cum să le evite. Este un tânăr naiv și curios ce intră rapid în conflict cu sătenii, deoarece în preajma sa au loc evenimente stranii : apar în mod inexplicabil șerpi, leproșii se vindecă atunci când se ating de el, iar unii oameni sunt posedați de duhuri necurate. În momentul în care conflictul cu tatăl său se intensifică, băiatul este fascinat de un personaj misterios care îi propune o abordare mai ludică și mai atipică a vieții. Acest personaj nu este altcineva decât Satan. Cu alte cuvinte, Lotfy Nathan imaginează o întâlnire cu diavolul înainte de celebra ispitire din Evanghelii.
De altfel, diavolului i se alocă un rol important în film. El se află pretutindeni, ispitește în cele mai neașteptate moduri și ia cele mai comune sau cele mai seducătoare înfățișări. Nu aș spune că este un personaj eminamente negativ. Prin intermediul lui Satan, Iisus își descoperă puterile vindecătoare, latura profund umană, diferența dintre bine și rău, vulnerabilitatea. Tot diavolul tranșează conflictul tată-fiu, însă nu prin clasica împăcare a protagoniștilor. Confruntarea finală cu Satan este un bun prilej pentru ca Iosif să îi predea băiatului ultima lecție, respectiv îl învață să aleagă binele în locul răului și să-și ierte vrăjmașii. Astfel, în scena finală regăsim un Iisus metamorfozat și pe deplin conștient de diferența dintre bine și rău. Din punctul meu de vedere, este secvența cu cel mai mare impact emoțional, deoarece Lotfy Nathan se îndepărtează în mod clar de textele sacre și ne propune un Iisus compătimitor, care înțelege singurătatea adversarului său. Și Satan este umanizat prin mila resimțită față de destinul crud al lui Iisus.
Pe lângă componenta psihologică, regizorul jonglează foarte mult cu simbolistica. În momentele cheie, apar simboluri precum porcii mistreți sau șerpii care fac trimitere la impuritate, ispită, rău, demonologie.
Aș defini thrillerul Fiul tâmplarului drept un film incitant și curajos. Incitant, fiindcă propune o viziune neconvențională asupra copilăriei lui Iisus care conturează latura lui umană. Curajos, deoarece relația dintre Iisus și Satan este ambiguă și ridică semne de întrebare cu privire la rolul răului în viața omului. Îmbrățișarea finală dintre Iisus și Satan este o invitație adresată privitorului de a reflecta la toate aceste aspecte.
„Fiul tâmplarului” poate fi văzut în cinematografele din România din 14 august, distribuit de Independența Film.
Nota: 7/10
