Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literară (24 februarie – 1 martie 2020)

Mihai Brezeanu scrie la ‘liternet’ despre ‘Ubu in concert’, noul spectacol-concert al Adei Milea de la Teatrul National din Cluj-Napoca: ‘La premieră, măcar 30 dintre spectatori aveau sub 7 ani. Ca şi în cazul Scripcarului pe acoperiş, vorbim de un spectacol pentru toate vârstele. Mai mult de jumătate dintre cântece (sau songuri, cum preferaţi) s-au sfârşit în ropote de aplauze. Greu de crezut că substratul de critică socială al spectacolului şi-a făcut loc prin atmosfera efervescentă din sală. Greu, dar nu imposibil. Poate că vreunul dintre puştii din sală va fi întrebat după: “Mami, da’ de ce voiau oamenii ăia să intre şi ei la puşcărie?”. Şi de aici pot începe discuţiile.’

Mi-a retinut atentia inca un articol despre teatru, cel in care Stelian Tanase se ocupa pe blogul sau despre o reprezentatie unica in istoria teatrului romanesc, cea a ‘Stelei fara nume’ a lui Mihail Sebastian, la 1 martie 1944, in perioada dictaturii antonesciene, care ii spoliase pe evreii care traiau in Romania de drepturi cetatenesti, intre care cel de a publica sau a li se reprezenta piese de teatru: ‘Dar cum să o montezi ? Sebastian era evreu, toată lumea știa asta. Cenzura și Direcția teatrelor nu ar fi aprobat jucarea ei. Legile rasiale erau în vigoare. Doar dacă nu se găsea cineva, un român, dispus să ia asupra lui piesa. Sebastian este acord cu ideea. Qui-pro-quo-ul este un procedeu teatral nu !? Avea și nevoie stringentă de bani. Decit să zacă într-un sertar pînă la sfirșitul războiului și nimeni o nu știa cind va veni, mai bine ca piesa să fie pusă în scenă. Dar cine ar fi riscat impostura.? Acoperirea unui evreu era pedepsită de lege. De unde să găsești pe cineva în carne și oase dispus să-și ia asemenea riscuri mari. Întîi trebuia găsit si un regizor care și el trebuia inițiat în conspirație. Aveau deja un patron de sală, Nicu Vlădoianu, care avea Alhambra (Comedia de azi) care voia să îi găzduiască, știind toate amănuntele. Regizor va fi Soare Z Soare. Spre lauda lui și Soare Z. Soare acceptă planul. Nora Piacentini il invită a doua zi, 14 decembrie, după citirea ei, la Capșa și îi cere colaborarea și, firește, și discreția. Ceilalți membri ai trupei Marcel Anghelescu și Radu Beligan nu sînt informați despre adevăratul autor al piesei. Exista pericolul unei indiscreții care ar fi năruit tot planul.’

‘Monsieur Karenin’ de Vesna Goldsworthy, carte aparuta in colectia ‘Raftul Denisei’ de la Humanitas-fiction promite sa fie o lectura fermecatoare, cel putin daca ne luam dupa recenzia Adrianei Gionea de la PostModern, in al carei gust am multa incredere: ‘Plăcerea lecturii este amplificată și de modul în care Vesna Goldsworthy reușește să te scoată din prezentul tău pentru a te face să aluneci molcom în timpul celor două personaje. Vei descoperi un timp volatil, care pendulează între o Londră hotărâtă să își reia prezentul și o Rusie căruia îi este dor de trecut….Monsieur Karenin poate fi considerat și unul dintre cele mai frumoase romane dedicate prieteniei dintre un bărbat și o femeie. Alături de Albertine, vei descoperi importanţa unei prietenii care poate repara vieţi frânte de teamă, în special de teama de a lua viaţa de la capăt într-un oraș necunoscut, și prin desprinderea de trauma provocată de pierderile ce nu i-au ocolit pe cei doi protagonisti.’

‘Scurtă scrisoare pentru o lungă despărțire’ este titlul romanului controversatului castigator al Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 2019, Peter Handke, aparut in editura ART, despre care scrie la blogul ‘Libris’ Sever Gulea: ‘O lectură enigmatică, solicitantă pe alocuri, cartea lui Peter Handke mi-a livrat, inegal, o experiență pe care nu aș putea-o numi decât stranie:  contemplativă pe alocuri, alteori poetică, uneori confuză, așa cum probabil se derulează, în realitatea ei secvențială, nu abreviată sintetic, orice călătorie în alte locuri sau în ungherele psihicului.’

O alta recomandare de lectura de calitate pare a fi cea a Oanei Rapotan de la ‘BookHub’ care scrie despre romanul premiat in 2014 cu Premiul Man „O cale îngustă spre nordul îndepărtat” al lui Richard Flanagan, considerat unul dintre cei mai remarcabili scriitori australieni contemporani, aparut la editura Litera: ‘Drama soldaților și a civililor care se străduiesc să revină la viața „normală” după un război mult prea lung și istovitor este un subiect abordat de autori de pe toate continentele. Vai!! Încă un roman despre demnitatea umană în condiții excepționale și despre drama supraviețuitorului incapabil să fie înțeles și incapabil să înțeleagă pe cei aflați „departe de lumea dezlănțuită”  a conflictului propriu-zis!! Dar Richard Flanagan se dovedește creativ, chiar original în efortul său de a aduce un omagiu soldaților australieni implicați în luptele din Pacific din cel de-al doilea război mondial, despre care de obicei se vorbește în două-trei rânduri sau deloc. Intriga se construiește rând cu rând, pagină cu pagină în jurul personajului principal – Dorrigo Evans. După primele 30 de pagini cititorul este tentat să creadă că este vorba încă despre un roman care aduce în prim plan criza existențială a unui bărbat ajuns la deplina maturitate, care nu se mai regăsește în societatea australiană postbelică. Dar adevărata dramă a lui Evans se dovedește a fi una cât se poate de reală, fostul ofițer și prizonier de război fiind nevoit să se lupte cu demonii războiului, dar și cu acceptarea morții singurei femei pe care a iubit-o vreodată cu adevărat. Ca prizonier de război, se străduiește să-și păstreze demnitatea, deși condițiile de viață și de muncă devin inumane, conștient că are misiunea de a-i ține în viață cu orice preț pe membrii detașamentului pe care îl conducea. Lupta pentru existență, negocierile interminabile cu ofițerii japonezi generează, inevitabil, întrebări retorice și reflecții inclusiv despre raporturile cu divinitatea’

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:

-”Un amant ca-n filme sau Geometria paralelelor concurente, de Adrian I. Anghelescu

Copilăria – reconstituiri literare după 1989, de Ștefania Mihalache

Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, de Doina Jela

Fotograful de la Mauthausen, de Benito Bermejo

Povestea lupului hoinar, de Rosanne Parry

-”Babilon, de Yasmina Reza

(Sursă fotografii: Liternet.ro, PostModern.ro, Libris.ro, Bookhub.ro)

Articole similare

Seraphine (2008)

Dan Romascanu

Saptamana malteza – 7 / Malta si filmele

Dan Romascanu

Prin blogosfera literara (29 octombrie – 4 noiembrie 2012)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult