Literatura romaneasca

O altfel de analiză: Procesul lui Cioran, de Adrian Buzdugan

”Procesul lui Cioran”, de Adrian Buzdugan Editura Paralela 45, Colecție Sinteze, Pitești, 2020 ”La Cioran nu se rămâne, se ajunge.” (Adrian Buzdugan) ”Un am, dacă vrea să păstreze o demnitate spirituală oarecare, trebuie să uite calitatea de lui de contemporan. Ce departe eram acum dacă știam acestea la 20 de ani. Fiecare ins e victima propriului său temperament. Eu cred a fi lichidat multe erori și multe speranțe înșelătoare. (…) Universul este o cenușă în prefacere al cărei rost nu îl înțelege nimeni.” (Emil Cioran către Aurel Cioran, Paris, 1947). Adrian Buzdugan reușește să realizeze în acest volum un proces interactiv al filosofului Emil Cioran, în care face o analiză amănunțită a unora dintre cele mai controversate lucrări despre acesta, deconstruind rând pe rând concluzii nefondate și sau defăimătoare. Opera lui Cioran este departe de a-și fi epuizat vitalitatea, existând încă straturi nedepistate de critici. Diferitele perspective abordate de scriitori, gânditori și eseiști români și străini rămân de multe ori tributare unor premise greșite, datorită cărora textele sunt interpretate într-o singură cheie. Poate una dintre cele mai interesante caracteristici ale operei sale este tocmai faptul că ele pot fi interpretate folosind chei multiple, atât în contextul socio-politic, cât și din perspectiva unei paradigme filosofice specifice. (mai mult…)

„Eu eram cel care trebuia să se îndoaie”: Pelerinul, de Walther A. Prager

”Pelerinul”, de Walther A. Prager Editura Paralela 45, Colecția de proză Avanpost, Pitești, 2020 „Una dintre acele cărți rare și fragile, de care mă apropii cu emoție și tandrețe”, spune Cosmin Perța în prezentarea de pe coperta a patra. Da, fragilă, exact asta a fost și senzația mea atunci cînd am citit-o! O țineam în mână cu grijă să nu i se destrame firele din care era țesută. Asta, deși autorul are studii teologice și filozofice și a publicat o exegeză a Dialogurilor lui Platon (doctorat la Universitatea din București) și traduceri în românește din filozofia greacă clasică. De unde așadar atâta fragilitate la un spirit solid, de filozof? Și totuși... În țesătura cărții găsim împletite două fire de culori diferite. Pe de o parte, urmărim peripețiile unui suflet contemporan: bărbat, intelectual, nerealizat în nici o direcție. Moartea i-a răpit soția pe care o iubea, viața i-a răpit fiul cu care nu se mai poate înțelege. A scris cărți pe care nu le-a publicat, urmând ca ideile să îi dispară odată cu el. Așa că, la 53 de ani, se decide să plece din lume cu adevărat, călugărindu-se și căutându-se. (mai mult…)

Cronica unei Românii nostalgice. „Rezidenți în casa visurilor”, de Radu Aldulescu

„Rezidenți în casa visurilor”, de Radu Aldulescu Editura Hyperliteratura, București, 2020 De foarte multe ori, cărțile trec dincolo de senzația unui simplu dialog între autor și cititor și devin mici bijuterii nostalgice, în care se ascund toate trăirile unor vremuri demult apuse, în care emoțiile nu s-au consumat definitiv și iremediabil. În momentul când o astfel de carte vede lumina tiparului, cred că undeva un suflet devine liber. Romanul lui Radu Aldulescu, „Rezidenți în casa visurilor”, reeditat la Editura Hyperliteratura, este o astfel de revenire la origini. Avându-l în rol principal pe Grigore, un ziarist ratat, congestionat și prins între starea de fiu rătăcitor, revenit în cuibul părinților nomenclaturiști, și cel de soț ratat, care după câteva căsnicii ratate, romanul dezvoltă un filon narativ extrem de puternic, scoțând în evidență metehnele umane inerente unei societăți în care valorile sunt debusolate, dezorientate, în care foștii aderenți politici se dau drept sfinți cu remușcări, iar secretele de familie devin mizele unei coabitări de complezență. (mai mult…)

Intimitate: ”Ninge la Iasnaia Poliana”, de Șerban Tomșa

”Ninge la Iasnaia Poliana. Povestiri”, de Șerban Tomșa Editura Paralela 45, Colecția Biblioteca românească, Pitești, 2020 O parte din povestirile lui Șerban Tomșa le citisem pe blogul său, Colivii pentru idei; majoritatea au fost, pentru mine, inedite și mă bucur că le-am (re)găsit pe toate într-un volum închegat de proză scurtă, care oferă mici surprize plăcute, instantanee surprinzătoare, o oarecare doză de fantastic și multă apropiere de cititor. Povestirile lui Șerban Tomșa sunt situate undeva la granița între realitate și ficțiune, între real și fantastic. Sunt ”exerciții”, sunt reintrepretări, sunt un miraj scurt (majoritatea au câteva pagini) care vrăjește cititorul. Cum altfel putem privi o superbă proză ”foarte scurtă” precum ”Jim cel îndrăgostit de albastru”, în care, pe o singură pagină, autorul imaginează o lume colorată și foarte sensibilă, unde o simplă  schimbare de cromatică determină o transformare implacabilă a condiției protagonistului. Nu este așa de sofisticat precum am scris eu, este o povestire simpatică, amuzantă și plină de sensibilitate. (mai mult…)

Un „Taken” românesc: Cerberus, de Marius Albert Neguț

”Cerberus”, de Marius Albert Neguț Editura Polirom, Colecția Ego. Proză, Iași, 2020 Probabil, acum, când ai deschis această recenzie ești mirat de titlu. Cauți să înțelegi care este paralela dintre renumitul film cu Liam Neeson în rolul central și noul roman semnat de Marius Albert Neguț, cu titlul sugestiv „Cerberus”, apărut în colecția „Ego Proză”, a editurii Polirom. O să-ți ușurez misiunea, analizând istoria acestui roman, care, în linii mari, a fost o experiență destul de interesantă pentru mine. Bun, dacă rememorezi nițel istoria din „Taken”, cu siguranță îți amintești că este vorba despre salvarea, în repetate rânduri, a unei fete de tatăl acesteia devotat. Similar peliculei de la Hollywood, Marius Albert Neguț își demarează istoria, analizând istoria Marei, o fată amăgită și traficată în Turcia, locație extrem de populară în anii 1990 în rândurile comercianților de carne vie. (mai mult…)

Scurtă incursiune în miturile biblice. Romanul „Prevestirea”, de Ioana Pârvulescu

”Prevestirea”, de Ioana Pârvulescu Editura Humanitas, București, 2020 În ultimii câțiva ani de când dedic extrem de mult timp literaturii, am încercat să redescopăr pentru mine plăcerea lecturilor naționale și a autorilor contemporani, care știu cum să cucerească un cititor filă cu filă. Câteodată, această misiune este dificilă, dar, în unele cazuri fericite, răbdarea mea a fost răsplătită cu bijuterii narative. Pe bună dreptate și fără a exagera meritul autorului, încadrez în această categorie de experiențe și romanul „Prevestirea”, semnat de Ioana Pârvulescu și apărut, în vremuri de mare restriște, la Editura Humanitas. (mai mult…)

„Fracturi”, de Mihail Victus – un roman al manipulatorului eșuat

„Fracturi”, de Mihail Victus Editura Vremea, București, 2019 Undeva, în adâncul întunecat al conștiinței umane, se ascunde un geniu al răului. Cineva îl inhibă sub un strat de moralitate și educație, cineva îl cioplește, ascunzând așchiile în faldurile memoriei, iar cineva îl convertește într-o sursă de existență și de profit constant. S-ar părea că această introducere sfidează canoanele unei recenzii literare? După ce am terminat romanul „Fracturi”, semnat de tânărul și ambițiosul Mihail Victus și apărut în 2019, la editura Vremea, simt că anume această ecuație întortocheată, grea reflectă impecabil subiectul lucrării. (mai mult…)

Un altfel de zbor. Dincolo de trup: ”Buburuza”, de Liliana Corobca

”Buburuza”, de Liliana Corobca Editura Polirom, Colecția Fiction.LTD, Iași, 2019 "Am un loc pe corp care, atins, dar mai ales sărutat, mă topește de tot. E la încheietura mâinii, acolo unde pielea e foarte fină. Politicos, sărutăm mâna femeii, dar mâna e lungă și dacă nu te oprești și înaintezi... Da, și buzele pot fi sărutare, dar mâna e de preferat, e fără riscuri sentimentale, dacă relația e avansată, nici nu stau încordată, cu gâtul întins și cu spatele în poziție incomodă sau de-a dreptul dureroasă, cu nasul acoperit de fața celuilalt. " Am să repet de foarte multe ori, că sunt adepta unor cărți care educă esteticul și empatica, dar care o fac într-un fel firesc, ordonat, aproape cuminte. Prefer cărțile în care te scufunzi, în care densitatea cuvântului și al frazei te trag, ademenindu-te într-o beatitudine aparte. Și nu, nu mă refer aici la banalele standarde de frumusețe sau la istorii cu happy-end. Sunt mai degrabă cărțile în care fericirea se ridică la rangul unor stări, a unor gânduri. (mai mult…)

Trei autori români și cărțile lor recente: Radu Paraschivescu, Lucian Boia, Mihail Vakulovski

Într-un fel, toate aceste trei volume, pe care vi le prezint astăzi, sunt despre părinți, despre legăturile acestora cu copiii lor (scriitori): volumul lui Radu Paraschivescu este un omagiu pe care acesta îl face, în principal, tatălui său, prin intermediul unei serii de povestiri în care acesta este privit, în diferite ipostaze ale vieții, cum influențează viața copilului său; mini-romanul lui Mihail Vakulovski este o incursiune în copilăria sovietică, în care, dincolo de comunism, personajele principale sunt tatăl, mama și fratele său; chiar și în cazul lui Lucian Boia, se poate observa această privire asupra trecutului și asupra strămoșilor, dar aici personajul principal este țara mamă, România. (mai mult…)

Traficul de carne vie pe înțelesul tuturor: ”Cerberus”, de Marius Albert Neguț

”Cerberus”, de Marius Albert Neguț Editura Polirom, Colecția Ego. Proză, Iași, 2020 ”Cum de părintele iubitor, care o crescuse cu atâta dragoste, se transformase în ultimii ani într‑un cerber care‑i controla orice mişcare?! Când va înţelege şi el că nu mai e copil, ba din contră?! Împlinea 18 ani!... Alte fete se măritau la vârsta asta!” (pag. 35) Într-un roman dedicat fiicelor sale, Marius Albert Neguț încearcă să tragă un semnal de alarmă împotriva pericolelor care împânzesc lumea modernă și, în special, împotriva traficului de carne vie. O face, desigur, pe înțelesul tuturor cititorilor, poate și de aceea am perceput această carte ca fiind destul de comercială. Dar, într-un asemenea context și având un asemenea subiect, alegerea este normală, în care contrar semnalul de alarmă ar fi răsunat în gol, în silențiozitate. (mai mult…)