”Tot ce poți cuprinde cu vederea. Antologia poeziei ruse contemporane”
Selecție, traducere și note de Veronica Ștefăneț și Victor Țvetov
Editura Paralela 45, Pitești, 2019
Ca cititor, am descoperit cultura rusă prin intermediul scriitorilor clasici și al cărților masive ale acestora. Trebuie să recunosc că poezia rusă contemporană nu îmi este familiară, iar această antologie a reprezentat pentru mine un început promițător. Titlul acestei antologii, „Tot ce poți cuprinde cu vederea”, ilustrează substanțial mesajul tuturor poeziilor selectate de către Veronica Ștefăneț și Victor Țvetov. Deși poeții, stilul, ideile și emoțiile diferă, la finalul lecturii acestei cărți descoperi că există o armonie între poeziile alese, fiindcă lumea contemporană este o sursă de inspirație infinită, reconstituită artistic de către acești poeți.
Antologia însumează poeme ale aproximativ 20 de poeți ruși, o muncă extrem de dificilă a celor doi antologatori, presupunând o selecție și triere a unui număr ridicat de creatori din întreaga Rusie. În cadrul antologiei, se regăsesc autori debutanți, dar și personalități cu o carieră sonoră și o constantă activitate literară.
Unul dintre primii poeți selectați care m-a impresionat a fost Dmitri Danilov, acesta având scrise cinci volume de poezie traduse într-o mulțime de limbi, precum neerlandeză, poloneză, chineză, engleză, franceză, macedoneană etc. Deși construcțiile stilistice sunt simple, poeziile acestuia surprind efemeritatea ființelor umane care încearcă să își depășească limitele prin creația artistică sau descoperiri științifice.
„De exemplu, omul
A lăsat în spatele său o amintire
Alți oameni îl țin minte
Amintirea despre el
A rămas în inimile lor
Pentru totdeauna
Oamenii țin minte
Cum era
Neprezentabil un idiot incurabil
Imposibil și pretențios
Lipsit de talent
Penibil de
Urât
Și câtor oameni
Le-a ruinat viața
Sau nu, nu așa
Oamenii țin minte
Că a fost într-atât de mic
Că n-a fost nici măcar în stare să strice viața
Cuiva
Oamenii îl țin minte” (fragment din „Întrerupătorul”, pag. 31)
Am regăsit în paginile volumului poeme deosebite scrise de către Igor Kotiuh, respectiv un melanj de idei și emoții, surprinzând depersonalizarea, disocierea de lumea înconjurătoare, coborârea în profunzimile sinelui pentru regăsire și meditație („ îmi place peste tot să fiu un străin”).
„omul ar fi dorit să trăiască un secol întreg
dar dorințele nu coincid cu posibilitățile
și așa e mereu și așa e în toate
el iese
mai degrabă își scoate
corpul său afară
pentru a rezolva treburi
aerul proaspăt lovește în față
ochii rețin ultimele fraze ce cad
trecătorii cum îi vezi ies pe malurile trotuarelor
mașinile trec în plină viteză
chioșcurile vînd bomboane și știri
observarea lumii din jur devine motivul principal al plimbăriiarmonia se destramă în bucăți
fiecare dintre ele tinde spre autosuficiență
suflet și spirit
tehnică și tectonicăomul arde ca un fir între ele” ( „***”, pag. 71)
Un alt poet care m-a surprins a fost Andrei Sen-Senkov, cu aranjamente tipografice specifice lui E.E. Cummings, în care iubirea, absurdul, ludicul se îmbină și conferă candoare și totodată, o profunzime de nedescris poemelor:
„omul-invizibil
prin ziarul anunțurilor
matrimoniale
o găsește pe aleasăîi scrie
peste o săptămână primește răspuns
o scrisoare transparentăîși dă seama
că sunt doar cinci cuvintenu vreau să te văd” („Ce scris frumos”, pag. 163)
Volumul apărut la editura Paralela 45 cuprinde poezii care au ca elemente comune stilistica simplă, lejeră, construcțiile ludice, aranjamentele tipografice distincte, precum și previzibila influență occidentală, dovadă fiind prezența anglicismelor. Creațiile lirice însă transmit prin minimul de cuvinte o multitudine de idei, naturalețe și încărcătură afectivă. Acest mozaic de poeme propune o reinventare a stilurilor, noi viziuni lirice care pot fi îndrăgite de iubitorii de poezie, o nouă perspectivă asupra poezii contemporane rusești, cât și o demonstrație de talent și creativitate.
