Editorial

Top 5 cărți pe care le-am trăit în 2019 (de Corina Moisei-Dabija)

Niciodată nu am fost adepta unor topuri. Nu am prea făcut clasificări și mi se păreau cumva extrem de subiective, or ceea ce-mi place mie nu poate neapărat aplicat universal și viceversa. Cu toate acestea, inspirată de colegii mei de la filme-cărți.ro, am decis să vă povestesc mica mea epopee cititorească din 2019, astfel încât, cu obrazul curat, să intru în noul an. Înarmați-vă cu o ceașcă de ceai, un carnețel pentru notițe și luați aminte la mica mea poveste.

Ce a reprezentat 2019 în materie de lecturi? A fost un an cu foarte multe cărți bune și cu câteva lecturi abandonate, despre care conștiința mea nu prea vrea să-și amintească. De aceea, mă rezum la a firma că 2019 a fost chiar un an rodnic în materie de carte.

În primul rând, am citit foarte multă proză scurtă, care, apropo, m-a fascinat. Talentul de a îngloba o emoție masivă în doar câteva pagini mi se pare dar de la Providență, iar autorii români se pare că au fost înzestrați cu această delicată aptitudine. Am devorat multe romane istorice și nu am pregetat să citesc multă non-ficțiune de calitate.

Iată deci, cinci cărți (o cifră aproape simbolică) ale anului 2019:

Papa Nicolau şi alte povestiri foarte, foarte scurte”, de Roxana Dumitrache, Editura Polirom, 2019

Scrisă într-o cheie dură, volumul ascunde în sine durerea unui cancer feminin, însă sub forma bolii se ascund fobii, frici, despărțiri și eșecuri. Boala în sine devine o stare de spirit în care se complac eroinele noastre. Roxana Dumitrache a reușit, prin intermediul acestei cărți, să câștige premiul de debut al Editurii Polirom în 2019, dar și să ne spună o poveste adunată din mici fragmente de puzzle, poveste în care se regăsesc figuri materne, amoroase și solitare.

Trandafirii pierduți”, de Martha Hall Kelly, Editura Litera, 2019

O istorie despre fugă, disperare și durere, toate consumate în vremurile tulburi de dinainte și din timpul Revoluției bolșevice. De ce mi-a plăcut acest roman? Pentru candoarea cu care distinge frica de curaj, pentru vitejia eroinelor și pentru sentimentul de apartenență pe care-l au acestea. Nu știu dacă nu ar suna cumva exagerat, dar probabil că l-aș include cu inima împăcată în categoria romanelor feministe de anvergură.

„Trei femei”, de Lisa Taddeo, Editura Litera, 2019

Despre această carte voi scrie în curând o recenzie aparte, dar țin să menționez faptul că m-a scuturat din temelii. Este atât de dură și de șocantă pe alocuri, încât am avut efectiv nevoie să mă opresc din citit și să meditez. Poate că va suna tăios, dar aș dărui această carte oricărei mame, deoarece istoria celor trei femei abuzate / violate / maltratate sau ignorate este, de facto, o reprezentare veridică a abandonului infantil și nu mă refer aici doar la bani sau bunuri materiale.

Mă refer în egală măsură la educație emoțională, la atașament și dialog. Lisa Taddeo a reușit, în principiu, să dezvăluie problema dorințelor la femei, prin acutizarea a câteva probleme cu care nici timpul nu mai poate concura.

„Călătorind în Europa de Est”, de Gabriel García Márquez, Editura Rao, 2016

Oh, acest minunat jurnal de călătorii într-un spațiu dominat de întunericul unei dictaturi de aproape 100 de ani. Márquez m-a cucerit iremediabil, demonstrându-mi că și cele mai obscure unghere ale istoriei merită timpul și atenția noastră. Măiestria cuvântului, dogmatica subiectului și maniera naratorului de a ne scoate din zona confortului literar, iată doar câteva din marile avantaje ale acestei cărți, pe care v-o recomand călduros în noul an.

Cireșe amare”, de Liliana Nechita, Editura Humanitas, 2019

Sunt puține cărțile la care eu plâng, iar dacă autorul ajunge să mă sensibilizeze, atunci merită tot respectul și răbdarea mea. Liliana Nechita a reușit să trezească în mine compasiunea față de emigranți, să scuture din temelii percepția mea asupra celor care au plecat din țară, dar și a celor care au rămas. „Cireșe amare” este, înainte de toate, o carte despre durere și renegare, dar mai ales despre speranța în ziua de mâine.

Iată care cu fost cele cinci cărți pe care le-am trăit în acest an literar, iar amintirea lor mă va inspira încă mult timp de acum înainte. Ce vă urez pe acest final de an literar? Mult timp pentru lecturi și răbdare cu editurile care scot tot mai multe cărți bune! Să începem o altă decadă a secolului cu titluri inedite și emoții puternice.

La mulți!

Articole similare

Tânărul neînfricat de la trapezul zburător și alte povestiri, de William Saroyan

Jovi Ene

William Samuraiul, de Giles Milton

Jovi Ene

Aria cercului în istoria matematicii: ”Povestea numărului π”, de Pietro Greco

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult