1001 filme pe care trebuie sa le vezi intr-o viata Filme Recomandat

Un film, doua pareri: Gwoemul (2006)

Gwoemul (2006)-The Host
Regia:  Joon-ho Bong
Actori: Kang-ho Song, Hae-il Park, Hie-bong Byeon

Mi se pare un pic mai dificil sa analizez de ce mi-a placut atat de mult „Gwoemul”. Nu sunt un mare fan al filmelor cu monstri si, desi imi plac filmele horror, am suferit de prea multe ori vizionandu-le recent datorita inflatiei de filme de acest gen, de aceea, este foarte greu sa gasesc unul satisfacator. De fapt, nu in partea sa horror reuseste cel mai bine „Gwoemul”, monstrul schiopatand care se ridica din apa raului fiind o amestecatura formata din ceea ce ne temem la monstrul din Loch Ness si o soparla uriasa, dar nu asa de infricosatoare.

Cea de-a treia componenta a amestecului este un film care descrie o familie, la prima vedere, oarecum disfunctionala a carei viata este afectata in mod grav de rapirea celei mai mici fete de catre monstru. Si totusi nici aici nu regasim nimic special, daca este sa facem exceptie de faptul ca regulile pe care le cunoastem la un film clasic de familie sunt incalcate, intr-o atmosfera care, in mod ciudat, intrepatrunde melodrama cu comedia, cu unele dintre personaje suferind grav si chiar murind pe ecran, intr-o sincronizare atipica.

Gwoemul

Aici sta poate secretul filmului-indrazneste sa incalce conventiile, combina scenele de groaza cu relatiile de familie, monstrii si problemele ecologica intr-un amestec care nu are nicio regula stabilita inainte si totul cu o nuanta aparenta de sinceritate si parodie cruda.

Rezultatul este foarte distractiv, bunele calitati profesionale ale regizorului si ale intregii echipe sunt aratate in imagine si sunet, fara ca acestea sa devina personajele si actorii principali, asa cum se intampla cu multe alte filme cu monstri. La sfarsit, „Gwoemul” lasa o impresie surprinzatoare de prospetime, eficienta si de divertisment bun.

Nota 8/10
Dan

Filmul considerat cel mai profitabil al istoriei sud-coreene de cinema l-am privit de la inceput cu o placere nedisimulata, datorita pasiunii mele pentru cinematografia asiatica, desi nu ma incanta in mod deosebit peliculele despre monstri oricat de bine realizate ar fi. Si iata ca nu am fost dezamagit in niciun chip, capodopera regizorului Bong Joon-ho depasind in mod clar filme americane cu acelasi subiect, cum ar fi refacutul “Godzilla” al anilor 2000, printr-un simt al realitatii iesit din comun, punand accentul pe o familie obisnuita si nu pe monstrul propriu-zis.

Filmul se petrece in marea lui majoritate prin canalele de langa raul Han, care trece prin capitala sud-coreeana Seul. Scenariul este comun, nu surprinde prin nimic: un virus ciudat a scapat dintr-un laborator si s-a devarsat pe rau, dand nastere unui monstru care incepe la un moment dat sa atace oamenii aflati pe malul raului. Insa ceea ce impresioneaza nu sunt eforturile autoritarilor de a gasi solutii la aceasta problema, de altfel aproape inexistente, ci familia de coreeni care, odata atacati de monstru, incearca sa il extermine si sa salveze ceea ce se mai poate salva.

Monstrul

Cine sunt acestia sau principalii protagonisti? Gang-du, un barbat insuficient maturizat, care se afla in fata unei adevarata tragedii. Fiica sa, Hyun-seo, este rapita de monstru si el trage sperante ca inca traieste. Drama sa familiala ii da puteri nebanuite si incearca imposibilul, ca un barbat obisnuit, ajutati de frati fara puteri supranaturale, sa invinga in lupta cu un monstru fantastic.

Nu este asa de infricosator ca filmele de categoria B care impanzesc acum ecranele americane, dar si romanesti, insa este facut cu un simt al dramatismului extraordinar, depasind cliseele unor catastrofe de domeniul fantasticului, carora le sunt supuse colectivitati intregi, accentuandu-se doar sentimentele unei singure familii si lupta ei pentru supravietuire. De asemenea, avem de-a face cu un umor de bun gust, atat de limbaj, cat si de situatie, care prinde foarte bine la un film aflat la granita horror-ului. Cinematografia asiatica impresioneaza inca o data. Un film pe care il recomand cu multa caldura.

Nota 9/10
Jovi

Articole similare

Prin blogosfera literară (14 – 20 decembrie 2015)

Dan Romascanu

Un manifest pentru refacerea umanității: ”Dicționarul refacerii”, de John Freeman

Jovi Ene

Prin blogosfera literară (27 aprilie – 3 mai 2015)

Dan Romascanu

3 comments

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult