Pescuit sportiv (2009)

Pescuit sportiv (2009)
Regia: Adrian Sitaru
Distributia: Ioana Flora, Adrian Titieni, Maria Dinulescu

Cum ar fi ca in orice moment nepotrivit al vietii noastre, cand nu stim incotro sa o luam si cum sa cugetam, sa avem un alter ego care sa ne sfatuiasca? Chiar daca acesta este aparent malefic si rau intentionat, chiar daca ne exploateaza latura negativa, este oricum o alternativa la o constiinta negativa. In acest fel, am privit si Pescuit sportiv, un film pierdut in neant, dar care poate constitui un invatamant pentru oricine doreste sa caute un film filosofic transpus in realitatea romaneasca intunecata.

Mihai si Mihaela pleaca din orasul cenusiu, intr-o padure din apropiere, pentru cateva clipe de liniste, pe malul unui lac unde el poate pescui in voie. Pe parcurs, aflam amanunte din viata lor: el este profesor de matematica si a lucrat pana in preziua aventurii noastre la un liceu bucurestean, de unde si-a dat demisia, furios; relatia lor este bazata pe o mare iubire, insa este umbrita de reprosurile lui cu privire la casatoria ei. Sunt amanti tandri, directi, sinceri, dar fara nicio perspectiva asupra viitorului. El ii reproseaza deseori ca nu i-a spus nimic sotului (lui Pisi) despre relatia lor, pentru a ramane singuri, ea amana tot mereu marturisirea si traieste doua vieti paralele care se pot intalni in orice moment si transforma intr-o tragedie. Pe cine sa aleaga, pe Iubi sau pe Pisi?

In drumul lor spre singurele momente de singuratate, fiecare isi intalneste propria imagine din oglinda, aparent diferita comportamental, dar de fapt e vorba de aceeasi proiectie a constiintei, sub forma prostituatei Ana-Violeta. Accidentul aparut intr-un (nou) moment de cearta le poate schimba viata si ii poate lamuri atat asupra sentimentelor lor (daca mai era nevoie), cat si asupra viitorului relatiei lor.

Violeta poate displacea celor care nu au inteles mesajul filmului: este vulgara, deloc diplomata, impertinenta si se baga prea usor si direct in viata lor. Ii terorizeaza cu intrebarile, dar oferi si propriile variante de raspunsuri la acestea. Totusi, nu suntem asa fiecare dintre noi atunci cand ne luam la intrebari, atunci cand ne certam propriile actiuni sau inactiuni, propriile ganduri? Nu suntem toti duri, ironici, iritanti cand ne dam seama ca suntem la o rascruce sau cand realizam ca am pornit-o pe calea gresita si puteam avea alta alegere?

Ana-Violeta (o interpretare superba a Mariei Dinulescu) nu este altceva decat un altfel de Mihai, o altfel de Mihaela, care ii ajuta, le desluseste gandurile prin vorbe directe, asa cum lor le era greu sa spuna: vor ramane impreuna, isi vor dezvalui iubirea, vor face dragoste din nou, va disparea gelozia?

Nu poate altcineva decat un alter ego al eroilor principali care poate spune o fraza de genul: „ce-mi place de voi, va potriviti asa de bine…”. De cate ori nu am dorit sa auzim aceasta fraza in adolescenta noastra despre propria persoana si iubirea din acea vreme, chiar daca, in realitatea, nu se intampla nimic. Si, iata!, nimeni altcineva decat noi ne-o putem spune in sinele nostru. Lucruri interesante deci in acest film: un mesaj interesant, o actrita fenomenala (Maria Dinulescu), dar si una simpatica (Ioana Flora), o modalitate de filmare care ne introduce in intimitatea personajelor, urmarindu-le privirea. Unul dintre filmele romanesti bune.

Nota: 8/10