High Fidelity (2000)Regia: Stephen Frears
Actori: Josh Cusack, Jack Black, Iben Hjejle, Joan Cusack, Catherine Zeta-Jones, Tim Robbins
Beneficiind de o multime de actori binecunoscuti publicului larg, dar in acelasi timp si foarte talentati, filmul este un eseu asupra vietii si impotriva sindromului singuratatii. Totul “asezonat” cu un decor favorabil, si anume un magazin de muzica rock, care da bine unei categorii de privitori, mai cu seama cand il vedem si chiar auzim cantand si pe simpaticul Jack Black.
In schimb, cugetarile despre viata si singuratate, despre esec si reusita, despre despartiri si iubire profunda le intelegem mai cu greu, poate doar atunci cand suntem implicati si semanam, in realitate, cu ceea ce a gandit si interpretul principal, de multe ori direct si cu voce tare.
Pentru Rob (John Cusack), fiecare lucru din viata poate fi transformat intr-un Top Five. Filmul chiar incepe cu acest top si ne gandim ca totul va fi o istorisire a celor mai impresionante cinci despartiri de care a avut parte. Si chiar e interesanta aceasta optiune, mai ales cand o vedem si pe seducatoare Catherine Zeta-Jones in rolul uneia dintre fostele prietene.
In cele din urma insa, totul se transforma intr-o incercare a lui Rob de a-si judeca propria viata de pana atunci, cu dorintele ascunse din tinerete, cu femeile care i-au trecut prin fata, mai ales din perspectiva conform careia, cu doar cateva zile inainte, iubita sa Laura l-a parasit pentru ca…devenise plictisitor. In ce sens? Nu isi mai dorea nimic, lua toate lucrurile asa cum veneau, fara sa isi doreasca sa le schimbe sau sa se schimbe. Sa fie prea tarziu sa isi dea seama ca el vrea cu adevarat o viata in cuplu, chiar fara casatorie sau fara copii, ca nu tot timpul a vrut sa fie proprietar de magazin de muzica, ci chiar DJ sau producator sau arhitect?
Paradoxal, inceputul si sfarsitul mi-au placut in egala masura, situatia de inceput era intersanta, apoi filmul si-a pierdut din mesaj, chiar daca muzica foarte buna a intretinut atmosfera. Apoi, filmul prinde, relatia dintre cei doi protagonisti este foarte emotionala si realista, el isi doreste cu adevarat (sta in ploaia torentiala, telefoneaza la mijlocul noptii) sa o readuca acasa, desi ea s-a mutat deja cu altul. In final, un film simpatic, dar nu peste medie.
