Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literară (25 noiembrie – 1 decembrie 2019)

Andra Rotaru ii ia un interviu pentru blogul ‘Carturesti’ lui Florin Iaru a carui carte de poezie ‘Jos Realitatea’ a aparut recent la editura Paralela 45: ‘AR: Ce-i lipsește democrației de astăzi pentru a ajunge la oameni? Ce-i lipsește omului? FI: Democrația moare, pentru că se „formalizează”. Îmi pare azi că e o formă fără fond, o bifă, un registru contabil. Democrația a fost singura garanție a păcii europene, sper că s-a văzut. Dar, în ultimul timp, mai ales odată cu realizarea visului european, nu mai există oameni, cazuri, situații, ci proceduri, reglementări și multă ideologie. După ce înlături această grea învelitoare cauciucată, observi că cei care umblă cu „democrația” în gură au buzunarele pline.’

Mihai Brezeanu scrie la ‘liternet’ despre spectacolul Evanghelia după Maria de Nicoleta Esinencu co-produs de Theater Rampe (Stuttgart) şi de Teatru-Spălătorie (Chişinău): ‘Este Biblia sursa machismului din societăţile înconjurătoare? Este împotriva spiritului Bibliei încercarea de a demonta falsa supremaţie masculină, propunând firescul echilibrului între oameni, fără discriminare de gen sau de alt fel? Abuzurile de tot felul la adresa femeilor au drept sursă princeps cartea-princeps şi / sau interpretarea ei vicioasă? Acestea câteva dintre întrebările născute de un spectacol plin de vitalitate, montat din texte scurte, excelent subliniate de un univers vizual (becuri atârnând din tavan, beneficiind de filamente cu rezistenţă variabilă, ce poate fi lesne manevrată de la pupitrul tehnic pentru a completa / contrapuncta discursul actorilor) şi sonor ce are rolul de a include spectatorii în poveste, poveşti, interogaţii.’

Tot despre un spectacol de teatru, pentru copii si parintii lor, scrie si Maria Hulber in LaPunkt: ‘Judecând după numărul spectatorilor adulți prezenți în sală la premiera spectacolului Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama (povești de adormit copiii și de trezit ușor părinții), conceput pe baza piesei omonime a lui Matei Vișniec și pus în scenă la Teatrul pentru Copii și Tineret ,,Merlin” din Timișoara de regizorul Béres László, se poate constata cu ușurință că proporțiile convenționale ale auditoriului s-au răsturnat, în mod surprinzător, în favoarea vârstei mature. De fapt, și lor li se adresează mesajul acestei piese cu o dublă percuție receptivă. În teatrografia lui Matei Vișniec, experiența întâlnirii cu literatura pentru copii nu este singulară, ea adăugându-se unei alte feerii teatrale, intitulată Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele. De asemenea, recent, piesa Migraaaanți sau Prea mulți pe nenorocita asta de barcă, la origine o dramă a lumii contemporane destinată publicului adult, s-a îmbogățit cu o transpunere specială la Teatrul Țăndărică din București, sub inconfundabila baghetă a regizorului Cristian Pepino. Ceea ce definește toate aceste producții artistice (cărora nu ne îndoim că li se vor adăuga și altele în viitor) este refuzul glisării spre un didacticism sever și încruntat, în favoarea asumării unor experiențe de receptare naturală, dublate de zborul în imaginația neîngrădită. Piesele ludice ale lui Matei Vișniec sunt punți între copilării, între copilul din sinele său tainic, așa cum a fost în urmă cu 50 de ani, și copiii de astăzi, veritabile ecouri afective ale timpului regăsit.’

Adriana Gionea de la ‘PostModern’ scrie despre ‘Unisex’, carte aparuta in traducere in seria de autor dedicata Ameliei Nothomb de editura TREI: ‘Unisex este un roman cu multiple interpretări. Unele sunt legate de efectele răzbunării devenite otrava care intoxică mai multe generaţii. Altele vorbesc despre strategiile de supravieţuire (mai mult sau mai putin benefice) adoptate de o persoană care se simte abandonată (de un partener sau de un tată). Cei familiarizaţi cu filmele de artă și romanele actuale vor detecta observaţii acide la adresa inegalităţii din societatea franceză. Autoarea te face să te întrebi dacă nu cumva soţia din acest roman ar fi putut evita capcanele unui bărbat egoist dacă s-ar fi născut într-un oraș mai mare și cosmopolit, plin de alternative care să pună în valoare calităţile unei tinere abia ieșite din adolescenţă.’

Am citit si am scris si eu despre ‘Dumnezeu si Golemul’ si m-a interesat sa-mi compar notele de lectura cu cele ale lui Petru Tincoca de la ‘BookHub’: ‘Pericolul e reprezentat de „adoratorii dispozitivelor”, ingineri și șefi de firme care coexistă într-o lume unde dictează proletariatul, marxismul și comunismul; înconjurați de slugi depersonalizate, aceștia sunt dispuși ca, pentru o decizie catastrofală, să transfere responsabilitatea pe circumstanțe, servitor sau pe un dispozitiv mecanic, nou și ideal tip de subordonat (asemenea subalterni întâlnim în piesa „R.U.R.” a scriitorului ceh Karel Čapek). Primejdiile învăluite ale magiei sunt pilduitoare în „1001 de nopți”, în povestirea „Pescarul și djinul”, în „Ucenicul vrăjitor” al lui Johann Wolfgang von Goethe, în „Laba de maimuță” a englezului W. W. Jacobs. Altfel spus, ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple! Fără precizarea explicită a condiției de supraviețuire, scopul unui joc ca războiul va fi victoria cu orice preț, iar un război atomic („nu uitați că în războiul atomic nu există experți” – p. 70) ar putea avea drept consecință dispariția omenirii. Pe măsură ce tehnica inginerească suplinește din ce în ce mai mult omul, aceasta trebuie armonizată cu scopurile umane. De aceea, estimează autorul, o mare problemă viitoare este ce funcții vom atribui omului și mașinii, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Unul dintre sistemele care implică elemente umane și mecanice este proteza care înlocuiește un organ sau un membru. O altă sferă care necesită automatizare era cea a traducerii automate (ce s-ar fi delectat Wiener astăzi cu un Google Translate…): este necesar un sistem mecanico-uman în care traducătorul uman să fie critic și expert, existând posibilitatea ca mașina, după ce va fi absorbit o anumită cantitate de cunoștințe („maturitate lingvistică”), să se dispenseze de om. Similar, dispozitive care în timp ar fi capabile să stabilească diagnostice medicale. În privința invențiilor, sistemul mecanic e necesar să fie îmbinat cu elementul social, după cum, în domeniul militar, latura operațională este inseparabil de cea a automatizării.’

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:

-”Altă țară”, de James Baldwin

Septembrie poate aștepta, de Susana Fortes

Superman vs. Salinger”, de Andrei Mocuța

-”Cireșe amare”, de Liliana Nechita

Cum să scriem bine”, de William Zinsser

(Sursă fotografii: Carturesti.ro, PostModern.ro, Libhumanitas.ro)

Articole similare

Starea teatrului

Dan Romascanu

Love Story 2018: 303 (2018)

Dan Romascanu

End of Watch (2012)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult