Editorial

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în mai 2022

Deși a avut 31 de zile, luna mai a fost foarte aglomerată, așa că mi-am ales cu atenție filmele pe care le-am văzut. Nu puteam rata seria Strangers Things, care ne-a oferit încă un sezon (sau jumătate de sezon) excelent, cu multe momente care sunt diferite față de restul seriei. Așadar, de văzut! Apoi am ales după propriile interese: un film cu alură de clasic, o ecranizare, o comedie și un documentar excelent de pe muntele Athos.

Sigur, unele vă vor plăcea, altele mai puțin. Ca de obicei, aștept recomandările voastre.

1. Stranger Things Season 4 – Chapter 1 (2022, 7 episoade)

Foarte-foarte palpitant, întunecat și surprinzător Sezonul 4, Capitolul 1 din Stranger Things. Am văzut în avanpremieră primele trei episoade, înainte de apariția acestui capitol pe Netflix și am fost încântat: acest sezon reprezintă parcă, altceva, mergând mai mult spre horror față de sezoanele trecute, dar punând accentul și pe câteva fenomene adolescentine comune anilor 80 și prezentului, cel mai important fiind bullyingul.

Și nu, nu e doar asta, ci chiar este un sezon asumat mai dark și mai îndeaproape de vârsta de acum a personajelor. Copiii din primele sezoane au crescut și, odată cu asta, joaca și inocența au fost lăsat oarecum în spate (nu și de Dustin!), fiind pus accentul pe maturizarea acestora, pe primele responsabilități pe care le aduce vârsta, pe adevăratele valori care apar și se cristalizează odată cu adolescența târzie. Sunt mai multe fire epice aici, Eleven nu mai este neapărat în centrul atenției, răul este din ce în ce mai apropiat, iar Strangers Things chiar naște întrebări mai profunde cu privire la natura răului și felul în care i te poți împotrivi.

Corina a scris deja despre primul sezon fragmentat pe filme-carti.ro, iar eu abia aștept celelalte două episoade ale sezonului 4, ce vor însuma 4 ore și vor apărea în luna iulie 2022. De văzut, vi-l recomand!

2. Cemetery Junction (2010) – Timpuri bune

În anii 1970, tinerii din zona Reading nu aveau prea multe perspective în privința viitorului lor profesional și familial: erau predestinați să lucreze în fabrica din localitate, să se căsătorească cu o localnică, să aibă copii și să rămână pentru totdeauna în orașul natal. Chiar dacă suntem în epoca în care tinerețea era rebelă (băutură, bătăi, sex, petreceri), acest carusel părea să nu se termine niciodată. Numai că cei trei prieteni din centrul acestui film au alte idei în privința viitorului, chiar dacă acestea sunt mai mult subconștiente și nu au mari șanse de reușită.

O dramedie care îmbină umorul cu perioada hippie, deznădejdea cu speranța, un film care este mai mult despre maturizare, care poate veni pentru unii prin intermediul iubirii, iar pentru alții prin o înțelegere simplă și brutală a vieții și responsabilității familiale. Cum spune și afișul: „Be young. Be free. Be somebody.” Nota: 8/10

3. Waiting for the Barbarians (2019)

„Trăirile personajului principal, evenimentele țesute în jurul lui, determină ca romanul să fie citit ca având trei părți principale, nesemnalate ca atare, dar totuși foarte vizibile: prima parte, a puterii, a doua parte, a dragostei, ultima parte, a suferinței. Toate trei foarte puternice, foarte bine scrise și cu mesaje puternice despre existența umanității în general, despre ființa umană aflată în diferite grade ale autorității (sus, la mijloc sau, la final, decăzut din orice drepturi).”

Mi-a plăcut foarte mult romanul lui J.M. Coetzee, despre care am scris acum foarte mulți ani, un roman pe care-l consideram printre cărțile anului 2014. Volumul s-a reeditat în acest an și cu acest prilej am văzut și filmul regizat de Ciro Guerra, foarte bun și acesta și ridicându-se foarte aproape de nivelul cărții. Mark Rylance face un rol excepțional în această distopie care pune întrebări, naște discuții și vorbește, în multe mesaje directe și indirecte, despre autoritate, putere, felul în care funcția te transformă, așa cum și lipsa acesteia, a puterii (după ce ai deținut-o) te poate schimba complet, astfel încât devii un cu totul alt om. Bun, foarte bun, de văzut după ce ați citit cartea! Nota: 8/10

4. Athos (2016)

Un documentar realizat de Peter Bardehle și Andreas Martin, doi cineaști care au reușit să capete aprobarea oficială să ajungă pe Athos, muntele-peninsulă închis femeilor și în care bărbații pot intra doar după o aprobare prealabilă, și să intre în viața mai puțin cunoscută a călugărilor care trăiesc acolo de zeci de ani.
Mi-a plăcut la acest documentar (așa cum spuneam și când vorbeam de excelentul Holy Father al lui Andrei Dăscălescu) faptul că a ieșit din paradigma marilor mănăstiri de pe Athos, foarte bogate și mult subvenționate de statul grec și nu numai, și a intrat în micile comunități și sihăstrii, a arătat viața grea a călugărilor simpli, care locuiesc singuri sau în grupuri foarte mici (2-3), și care sunt plini de o spiritualitate greu de atins în comunitățile mai mari.

Fiecare călugăr are „o meserie”, din care își câștigă pâinea, dar pentru ei nu mai contează lucrurile materiale, ci liniștea, rugăciunea și mulțumirea sufletească că se află într-un loc binecuvântat. Chiar dacă nu-s deloc religios, mi-ar plăcea să ajung odată în Athos și să cunosc astfel de călugări singuratici și să discut cu ei. Și să urc până pe munte, unul dintre cele mai înalte vârfuri din Grecia. De văzut! Nota: 7,5/10

5. Rumspringa (2022)

„Amish este o comunitate religioasă creștină cu doctrină anabaptistă, caracterizată mai ales prin felul de trai simplu și tradițional și rezistența pe care o opune în fața adoptării obiceiurilor și utilităților moderne.” (Wikipedia) Rumspringa este considerată acea perioadă de la finalul adolescenței, în care tinerii Amish au parte de o oarecare libertate pentru „a gusta” plăcerile vieții și pentru a-și da seama, la final, că sunt destinați pentru întreaga viață comunității și regulilor acesteia.

Jacob este acest adolescent, plecat din America în Germania pentru a-și cunoaște strămoșii și pentru a face „rumspringa”. Ceea ce se traduce într-un carusel de băutură, droguri, sex, dar și, cel mai important!, prietenie și dragoste. O comedie simpatică, pozitivă, din care cunoaștem câteva chestii din interiorul comunității Amish, și cam atât. Nota: 5,5/10

Pentru alte filme, puteți căuta cu încredere și pe grupul de recomandări Netflix România.

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Revista presei culturale (7 – 13 noiembrie 2014)

Jovi Ene

Interviu FILIT: Katja Petrowskaja despre ”acasă”, succes de public și întoarcerea în trecut

Jovi Ene

Fetițele. Rude sărmane, de Ludmila Ulițkaia

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult