Preocuparea mea constantă în materie de filme în 2020 a fost Netflix. Am stat mai mult acasă, am avut mai mult timp liber, am reușit să văd multe seriale pe care le ratasem în anii anteriori (precum The Crown, House of Cards sau Big Bang Theory), am reușit să văd documentare de calitate și m-am relaxat aproape în fiecare seară.
Așa că a ieșit acest top, cu cele mai bune 10 filme văzute pe Netflix (da, da, știu, dar și serialele sunt tot filme!), toate având note între 9 și 10. Enjoy!
1. The Last Dance (2020, miniserie, 10 episoade)
The Last Dance este ”cântecul de lebădă” al generației excepționale pe care a avut-o Chicago Bulls în anii 1990 și mai ales al lui Michael Jordan. Documentarul se concentrează pe ultimul sezon de succes (1997-1998) și pe MJ, desigur, dar pendulează permanent între trecut și acel prezent, punându-se accentul pe titluri, pe finale, pe jucătorii emblematici precum Pippen, Rodman sau Kerr. Imaginile din culise sunt inedite și excepționale; permanent m-a urmărit senzația reîntoarcerii în adolescența în care urmăream multe din meciurile Bulls pe Canal 31 și apoi pe ProTV. Michael Jordan a fost pentru mine sportivul anilor 1990, cel pe care l-am admirat cel mai mult, așa că The Last Dance este, din punctul meu de vedere (și probabil și al celorlalți fani) un documentar de excepție, printre cele mai bune documentare sportive văzute vreodată. Nota: 10/10 (văzut pe Netflix)
2. The Blues Brothers (1980)
Atunci când primești o misiune de la Dumnezeu, aceasta nu poate eșua. La fel și pentru Frații Blues, care trebuie să salveze cumva orfelinatul în care au trăit, așa că trebuie să reconstituie trupa în care au activat și să dea un concert răsunător și cu încasări suficiente. Filmul este, în același timp, una dintre cele mai bune comedii și parodii văzute vreodată (scenele cu urmăriri de mașini sunt excepționale!), precum și pelicula cu o coloană sonoră care poate cuceri orice pasionat de muzică bună (sunt prezenți aici Ray Charles, James Brown, Aretha Franklin, dar și faimoșii, în epocă și în memoria cinefililor, The Blues Brothers). Nota: 10/10
(văzut pe Netflix)
3. Our Planet (2019, 8 episoade)
Un documentar excepțional, pe care l-am văzut în bucățele mici de-a lungul anului. Aseară am văzut ultimele părți, un episod plus acele bonusuri în care se observă greutățile echipei de filmare, cât de complicat a fost să imortalizeze anumite comportamente ale animalelor, cât de dificil este să mai reușești să vezi anumite animale, aflate pe cale de dispariție, în mediul lor natural. Sigur, întregul documentar este o splendoare, pentru că noile tehnologii ne apropie mai mult de minunea naturii, de felul în care aceasta ni se înfățișează, de culorile și locurile vii, de ființe aparte și de modalitățile prin care acestea reușesc să supraviețuiască. Până la urmă, este vorba și despre supraviețuirea lor și a rasei umane, așa cum o știm, pentru că nu trebuie să uităm că noi trebuie să ne păstrăm în stânsă legătură cu natura, fără să o deranjăm și fără să o distrugem. David Attenborough spune aceste lucruri deseori, cu subiect și predicat, și poate în 2021 vom lua aminte. Acest documentar poate fi, de altfel, privit și înțeles oricând. Nota: 10/10
4. România neîmblânzită (2018)
Pe modelul excepționalelor documentare de la BBC, cei de la Auchan au realizat ”România neîmblânzită”, un documentar impecabil filmat, cu imagini unice și frumoase despre flora și fauna din țara noastră. Beneficiind de aportul unei echipe britanice și de vocea gravă și impunătoare a lui Victor Rebengiuc, filmul ne prezintă frumusețea sălbatică a unor zone importante ale țării noastre, precum Munții Apuseni sau Făgăraș, Delta Dunării sau râul Mureș. M-am bucurat să văd și Histria, una dintre cele mai impunătoare cetăți antice de la noi, care ar trebui de urgență restaurată și utilizată ca valoarea turistică. Structurat pe anotimpuri, ”România neîmblânzită” mi se pare o mică perlă despre frumusețea României, până ajungem să vorbim de cei care o locuiesc. Nota: 10/10
5. The Firemen’s Ball (1967) – Horí, má panenko
Balul pompierilor este o întâlnire la care participă și este înfățișată în toată splendoarea întreaga comunitate. Sigur, pompierii sunt cei care sunt în centrul atenției, dar fiecare din ei reprezintă o tipologie a societății, mai ales a celei comuniste. În rândul lor, întâlnim mituitorii și mituiții, credulii și înșelătorii, imoralii și inocenții, propagandiștii și influencerii timpului, ”prostituatele” și ”peștii”. Este o oglindă plină de umor a societății comuniste, dar și a societății din toate timpurile. Un film magistral, care își va păstra, întocmai precum Caragiale, mereu actualitatea și zâmbetul în colțul (sau colțurile) gurii. O recenzie pe larg, Dan, aici. Nota: 9,5/10
6. Joe Cocker: Mad Dog with Soul (2017)
Joe Cocker a fost altfel în peisajul muzicii mondiale, deși putem spune că a avut multe similitudini cu contemporanii săi – Woodstock, droguri, băutură, turnee, succes și decădere. Pentru profesioniști și public, a fost un mare cântăreț, cu o voce inedită, extraordinară. În plus, a avut și câteva caracteristici unicat: un om extrem de cald și bun; un artist foarte muncitor, care nu se dădea la o parte nicicând de la turnee prelungite, cu concerte zilnice; un bărbat fidel, care a iubit o singură femeie și care a renunțat pentru totdeauna la alcoolul care îi bântuia viața de decenii, atunci când aceasta a pus piciorul în prag. Pentru mine, un documentar cu revelații și multă emoție. Nota: 9,5/10 (văzut pe Netflix)
7. Sunderland ‘Til I Die (2018-2020, miniserie, 2 sezoane, 14 episoade)
Sunderland AFC nu este o echipă mare, cel puțin la scara prezentului fotbalului mondial. Este însă o echipă cu o enormă tradiție, recunoscută, cu ceva titluri la activ (ultimul în 1936), iar ultima realizare este Cupa Angliei din 1973. Documentarul de față ia echipa din momentul din vara anului 2017, când retrogradase în Championship, și, pe perioada a două sezoane, urmărește cu atenție tot ce se întâmplă în jurul echipei – proprietarii succesivi, echipa tehnică, spectatorii și jucătorii, retrogradările și victoriile. Iar pentru un fan al fotbalului, totul este un deliciu, pentru că echipa din Sunderland este una de mijlocul clasamentului, unde suporterii sunt înfocați și mereu alături, iar atmosfera tipică fotbalului englez este impecabil redată. Nota: 9/10
8. The Trial of the Chicago 7 (2020)
Îmi plac filmele genului ”court drama” și, de obicei, ele primesc de la mine note mari, dacă sunt bine realizate, dacă au o distribuție care își face treaba și sunt ”împrumutate” din realitate. ”Procesul celor 7” le are pe toate și mi s-a părut, în ansamblu, excelent. Povestea reală din spate este, pe scurt: la Convenția Națională a Partidului Democrat de la Chicago din 1968, au izbucnit revolte anti-război și conflicte cu Poliția, iar capii revoltelor (în esență, pașnice) au fost trimiși în judecată pentru instigare. 7(+1) oameni total diferiți, veniți din organizații cu scopuri diverse, de la hipioți până la Pantere Negre, de la oameni de familie respectabili până la tineri politicieni. Filmul se concentrează pe acest proces și are multe atuuri: o atmosferă a anilor 60 excelent înfățișată, mult umor și o distribuție stelară. Este un nou rol magnific al lui Sacha Baron Cohen – personajul său este Abbie Hoffman, un hippiot de frunte al mișcării Flower Power. Foarte, foarte bun. Nota: 9/10
9. The Queen’s Gambit (2020, miniserie, 7 episoade)
S-a scris atât despre acest serial în ultimul timp, încât nu am multe de adăugat acum cu excepția unor scurte impresii personale. Da, șahul este un joc extraordinar și doar cei care nu l-au jucat niciodată îl pot desconsidera. În copilărie, am învățat șah de la nașul meu, undeva pe la 6-7 ani și îmi aduc aminte și acum, cu entuziasm și nostalgie, de jocurile din curtea lui, la adăpostul unei vii teleormănene. În plus, era vârsta micilor căutări, în care studiam, pe la zece ani, cărți de șah cu deschideri celebre. Nu am continuat, dar am rămas cu această impresie despre un joc excepțional, filosofic, care te poate face să te cunoști mai bine (a se vedea frumosul volum ”Înotând cu elefantul, în brațe cu pisica”, de Yoko Ogawa). ”The Queen’s Gambit” emană acest parfum al unui joc perfect, în timp ce ne înfățișează felul în care concentrarea pe un sport, care pune prea mult accent pe interior, ne poate distruge sau destabiliza. Beth Harmon vrea să reușească cu șahul său, deși toate par a-i sta împotrivă: o familie disfuncțională, un orfelinat, o pasiune atipică pentru alcool și tranchilizante, o iubire neconformă, discriminarea specifică timpului și un Război (foarte) rece și
Chiar dacă serialul se cam îndulcește (nepermis, aș putea spune, că doar putea duce spre perfecțiune) la final, ”Gambitul damei” este un serial excelent, bine așezat și cu o interpretare foarte bună semnată de necunoscuta, pentru mine, Anya Taylor-Joy. Nota: 9/10
10. The Invention of Lying (2009)
Pentru zilele astea, printre atâtea știri tragice, e nevoie și de puțin zâmbet. Iar creația lui Ricky Gervais din 2009 este o alegere excelentă. Într-o lume atipică pentru noi, nu există minciună și orice vorbă spusă este obligatorie a fi adevăr. Te întâlnești cu cineva? Îi spui că e urât și gras. Vrei un copil frumos? Îi spui clar partenerului că este bun doar pentru procreere. Te enervează munca? Îi spui șefului că este un idiot. Etc. Etc. Numai că Mark nu se adaptează și spune prima minciună, este crezut și începe o sarabandă de mici sau mari neadevăruri, inclusiv religioase, multe din ele schimbând lumea în care trăiește. Vizionând acest film, ne dăm seama pe câtă minciună și pe câte ipocrizie sunt construite viețile noastre. Dar, na, ne-am obișnuit cu ele în felul ăsta. Nota: 9/10
Pentru alte filme, puteți căuta cu încredere și pe grupul de recomandări Netflix România.
(Sursă fotografii: IMDb.com)
2 comments
Din pacate nimic pe gustul meu!
Dar care sunt gusturile dvs.?