În perioada 20-21 iunie Grădina Botanică din București a găzduit a 17-a ediție a festivalului Namaste India. Dacă în anii anteriori organizatorii desfășurau activitățile în mai multe locații, de data aceasta au ales ca festivalul să aibă loc în aer liber, după modelul școlii fondate de Rabindranath Tagore la Santiniketan. Opțiunea nu este întâmplătoare, deoarece anul acesta se împlinesc o sută de ani de la vizita lui Tagore în România. Din acest motiv, evenimentul a cuprins și câteva manifestări artistice dedicate lui Rabindranath Tagore.
Un prim moment a fost Brikkhoropon – Ceremonia de plantare a unui copac, o magnolie, în cinstea acestei mari personalități a Indiei.
Un alt moment s-a intitulat Tagore în România și a constat într-o prelegere susținută de Carmen Mușat Coman, coordonatoarea editurii Cununi de Stele. Carmen Mușat Coman a vorbit despre vizita lui Tagore în România, din 1926, relevând aspecte mai puțin cunoscute precum modul în care a fost întâmpinat de autorități sau reacția oamenilor simpli care au venit într-un număr mare pentru a-l vedea pe acest erudit indian.
Însă punctul de atracție al manifestărilor dedicate lui Tagore a fost spectacolul Viziunea despre dans a lui Tagore, susținut de dr. Kaberi Chatterjee, un partener de cursă lungă al festivalului Namaste India. Kaberi Chatterjee este autoarea unei lucrări de doctorat despre dansul lui Tagore, iar în timpul acestei reprezentații, spectatorii au putut aflat detalii despre spațiul mental în care Rabindranath Tagore și-a elaborat viziunea despre dans. Este vorba despre India anilor 1880, epocă în care dansul nu era privit cu ochi buni. Inspirat de vizitele în străinătate, Tagore a înțeles că dansul este o artă, drept care s-a implicat activ în reabilitarea lui prin articole de presă, dar și prin piesele de teatru în care a inclus dansul. Kaberi Chatterjee a oferit o reprezentație din cele trei tipuri de dans-dramă inventate de Tagore, creând un moment de emoție la care publicul nu a rămas indiferent.
În cadrul festivalului au mai existat spectacole de muzică/dans, ateliere de spiritualitate/dezvoltare personală, lansări de carte și un târg de produse tradiționale.
Dintre spectacole, aș meționa două manifestări coordonate de Carmen Pesantez, impresionante prin emoțiile/senzațiile transmise, dar și prin erudiția prezentărilor:
Spectacolul de dans Ishq Sufiana conceput de Carmen Pesantez. Aceasta i-a avut drept invitați pe Angelica Floareș și pe artistul egiptean Ramy Fares. Coregrafa Carmen Pesantez a reușit să creeze un spectacol de o rară sensibilitate îmbinând poezia, muzica și spiritualitatea sufite. Interpretările au fost suplinite de prezentări bine documentate pentru fiecare moment artistic.
Sariul – moștenire culturală și spirituală a propus o defilare de sariuri coordonată de aceeași Carmen Pesantez. Pe lângă estetismul costumelor, spectatorii au putut afla detalii despre simbolurile țesute pe sariuri: păunul, tringhiul, pătratul, roata. Carmen Pesantez i-a avut drept invitați speciali pe artiștii lirici Maria-Mădălina Constantin și Alin Horia Mânzat. Ei au delectat publicul cu cântece tradiționale sau cu melodii din repertoriul actorului Raj Kapoor.
Dintre atelierele de spiritualitate/dezvoltare personală mi-au atras atenția:
My Sacred India Journey – Atelier vizual, întrebări și răspunsuri despre călătorii în India, workshop prezentat de Monica Filip. În cadrul acestui atelier, moderatoarea a evocat propriile călătorii în India și a prezentat beneficiile practicării yoga. Workshopul a fost urmat și de o demonstrație practică de yoga.
Povești din Himalaya, susținut de Cristina Drăghici, a fost un wokshop antrenant în timpul căruia spectatorii au putut afla cum are loc o inițiere, cum arată viața într-un ashram sau cum poți deveni ucenicul unui maestru spiritual.
Dintre lansările de carte, aș aminti-o pe cea organizată de editura Herald pentru promovarea volumului Ghirlanda tăcerii. Din învățăturile lui Sri Ramana Maharshi: însemnări și eseuri. Cartea este coordonată de profesoara Madeea Axinciuc, specialist în domeniul studiilor religioase, și cuprinde comentariile a zece studenți despre opera gânditorului indian Sri Ramana Maharshi. În cadrul lansării s-a dezbătut ideea de tăcere, care nu înseamnă în mod automat o retragere din lume, ci o coborâre în sine în scopul autocunoașterii.
Atmosfera festivalului a fost completată de artizani care au venit cu o ofertă bogată de remedii naturiste, bijuterii, obiecte decorative, sesiuni de explorare spirituală sau ateliere de pictură pentru copii.
