Recomandat Revista presei culturale

Revista presei culturale (25 aprilie – 1 mai 2014)

rl-headerÎn această săptămână, am citit din revistele România literară, Suplimentul de cultură.

-”România literară”, nr. 18/25 aprilie 2014. Capul de afiș al acestei săptămâni în ”România literară” este interviul lui Iulian Boldea cu criticul literar Dan C. Mihăilescu. La întrebarea ”Ce s-ar putea face pentru a readuce cititorii în fața cărților?”, acesta răspunde: ”Am spus-o în multe rânduri, cu felurite ocazii: nu lectura este în criză, ci cartea de hârtie. Și nu setea de informație, ci educația temeinică. Junimea este fascinată de trenduri și standarde, e-nnebunită să fie branșată, up-to-date în toate, de tot ce este strat superficial, epiderma lucrurilor și fenomenelor, și prea puțin de substanță, de miezul, măduva și finalitatea esențială a acestora. Simplul fapt de-a fi la zi cu ultima noutate nu poate suplini în veci educația (estetică, religioasă, financiară, vestimentară, gastronomică, turistică, militară, sexuală, morală, civică etc.). Lectura, cultura în sensul cel mai larg, îți oferă deopotrivă tabloul și rama, îți strunește energiile, îți vindecă rănile, frustrările și complexele, îți depliază destinații nebănuite, îți exorcizează pornirile animalice, te umple benefic, te cumințește și te frăgezește ca să te pliezi cât mai eficient pe ofertele și așteptările realității înconjurătoare.”

Cosmin Ciotloș scrie despre ediția a doua a volumului I-”Bucureștii de altădată”, de Constantin Bacalbașa: ”Deși subîntinde numai opt ani (1871-1877), acest prim volum reprezintă o excelentă introducere în viața cotidiană a Bucureștiului de secol al nouăsprezecelea. E un București care se acomodează cu statutul de Capitală a Principatelor Unite și care tocmai își construiește o imagine pe cât se poate cosmopolită (să nu uităm că în jurul lui începe să se edifice și o literatură ”de mistere”, prin minori pătimași ca Bujoreanu ori Baronzi). Deja vechile clădiri încep să fie dărâmate și înlocuite de altele noi, vechile magazine își schimbă proprietarul într-un ritm alarmant (Bacalbașa notează că puține afaceri răzbeau să fie lăsate moștenire generației următoare, cele mai multe dintre ele falimentând în câțiva ani).”

suplimentul-de-culturaSuplimentul de cultură”, nr. 438/19-25 aprilie 2014. A murit Nina Cassian, a murit Gabriel Garcia Marquez. Cum a reacționat lumea pe Facebook ne spune Alex Savitescu: ”Reteaua asta sociala aproape iti da branci la comportament usor deviant. Stiu o gramada de utilizatori care sunt oameni de toata isprava, nu ei reprezinta tinta mea aici. Mai stiu o categorie, poate la randul lor oameni in regula in realitate, care nu au citit prea mult la viata lor, dar care se hranesc cu citate din autori foarte cunoscuti. Sunt aceiasi care ma fac sa ma intreb tot mai des ce s-ar intampla daca ar muri un scriitor celebru in fiecare zi. Fiindca, probabil ati observat, cum se duce o celebritate contemporana din zona literara, cum se declanseaza campionatul mondial de pupat moaste virtuale: apar citate smulse din opera lor, alaturi marturii ale durerii care ii incearca din greu pe cei care posteaza. Iar daca nu pun citate, incearca sa-si etaleze originalitatea, parafrazand „spuse“. Asa s-a intamplat saptamana asta, cand, dupa anuntul disparitiei, multi au devenit, brusc, admiratori ai Ninei Cassian. A doua zi, Gabriel Garcia Marquez a facut imprudenta sa repete gestul marii noastre scriitoare. Nu am cum sa uit macar vreo trei „ganduri“ ale unora ce se simteau, virtual, orfani. Toate sunau cam asa: „De-abia acum incepe un veac de singuratate“. Ah, oh!”

Tot Alex Savitescu realizează interviul săptămânii cu scriitorul Florin Lăzărescu (vă reamintim că și pe Filme-cărți.ro a fost publicat un interviu cu Florin Lăzărescu). Mi-a plăcut mult cum își descrie scriitorul de acum copilăria și fascinația pentru povești: ”Eu am observat la un moment dat ca povestile au contat foarte mult. Am avut un fel de a ma adapta lumii cu povestile mele. Spre exemplu, am fost toata viata un schilod, dar m-am intrebat tot timpul de ce naiba n-am luat bataie in copilarie, unde era „regula muschiului“, a brandului, a toporului, a scandurii rupte din gard. Cam asa te impuneai. Cu toate astea, eram un lider. Mi-am dat seama, dupa aia, ca toata chestia venea din puterea de a inventa jocuri si de a spune povesti. Tot timpul le spuneam povesti si castigam importanta cu asta.”

-Precizare:

Revista ”România literară” a fost obținută cu sprijinul Inmedio.ro, rețea de distribuție a ziarelor/revistelor, de unde vă sfătuim să o achiziționați.

Articole similare

Prin blogosfera literară (23 – 29 octombrie 2017)

Jovi Ene

Sunetul muntelui, de Yasunari Kawabata

Jovi Ene

The Grey (2011)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult