Carti Recomandat Revista presei culturale

Revista presei culturale (1 – 15 august 2013)

inacestnumarPe 4 august 2013, am început un experiment cu privire la revistele de cultura din România, în format de hârtie. Am trimis mesaje către aproximativ 90 de reviste de cultură prin care inițiam un proiect de mediatizare a acestora (sau măcar a celor mai interesante articole din acestea), prin intermediul Filme-carti.ro, concentrându-ne pe formatul pe hârtie, din rațiuni proprii, dar și căutând să elogiem puținele reviste care se mai scot pe piață în acest format în aceste vremuri grele pentru print.

Experimentul devine din acest moment o serie de articole, intitulate generic ”Revista revistelor culturale”, pe care le vom continua atât timp cât vom avea ”material”, atât timp cât revistele de cultură vor realiza utilitatea (părerea noastră!) a acestui proiect, în care vom lăuda articolele bune, dar vom și critica părțile mai puțin reușite ale revistelor ce apar la noi și ajung la redacție.

Primul articol se concentrează pe primele trei reviste ce au ajuns în posesia noastră: Cultura din București, Boema din Galați și Oglinda Literară din Focșani.

Cultura, nr. 28/8 august 2013. Revista Cultura mi se pare una dintre cele mai complete reviste de gen din România: are pagini specializate pentru cultura politică, cultura ideilor, cultura literară, vizuală, cinema, are recenzii asupra cărților nou-apărute la editurile importante, interviuri sau descrieri ale filmelor din cinematografe, chiar informații din sport, muzică sau dans.

Ce mi-a atras atenția în acest număr? Trecând peste unele ”lingușeli” asupra organizatorilor evenimentului, Oana Purice realizează un articol complet asupra ”Școlii de vară Fenomenul Pitești”: ”Două idei centrale ale tezei lui Alin Mureșan privesc o problematică terminologică; întrucât cei care ajungeau să-și tortureze propriii colegi de celulă erau constrânși prin metode criminale să facă acest lucru, el preferă să nu-i numească ”torționari”, ci ”agresori”; de asemenea, a nuanțat termenul de ”reeducare”, considerând că nu e pertinent întrebuințat, de vreme ce la Pitești s-a dorit eliminarea tuturor valorilor deținuților, fără a le înlocui cu un alt sistem axiologic, ci doar aducându-i la nivelul unor instrumente de pedeapsă și propagandă.”

De asemenea, tot aici, o recenzie a cărții lui Cristian Ardelean, Agenția, recenzie semnată de Andreea Coroian, care concluzionează: ”După succesul de public al romanului lui Bogdan Coșa ”Poker”, și el câștigător al Premiului pentru debut în 2010, Cartea Românească pare a fi descoperit rețeta succesului. Puținul risc asumat, dacă e să vorbim tot în termeni de cote și probabilități, se traduce printr-o carte care, odată descoperită de public (mai degrabă decât de critică), va aduce un plus de imagine unei edituri îndeajuns de abile încât să promoveze literatură cu subiecte actuale, dincolo de mari problematici și stiluri sofisticate. Rămâne însă veșnic întrebarea dacă România are deja publicul target pentru acest tip de cărți. Zarurile au fost aruncate.” Despre carte, am scris și eu pe Filme-carti.ro.

Mi-au mai atras atenția articolul lui Cătălin Olaru despre filmul ”Before Midnight”, precum și textul (prima parte) ”Marin Preda în scrisori”, semnat de Constantin Coroiu.

Boema - Boema053Boema, nr. 50-52/aprilie-iunie 2013. Într-un articol foarte bine documentat, Nicolae Ariton ne prezintă figura lui Ismail Bey, cel care a deținut funcția de mutesarif al sangeacului Tulcea. Spicuim: ”Ismail Bey a condus destinele sangeacului Tulcea aproximativ doi ani (1870-1872), rămânând în istoria acestuia ca un mutesarif luminat, deschis către reforme și modernizare. Din nefericire, cum am mai scris în aceste pagini, mărturiile privind viața orașului și problemele cotidiene ale acestuia sunt destul de puține în Memoriile lui Ismail Bey, preocupat de evenimentele din înalta societate otomană și europeană, de care, ce-i drept, depindea și destinul său.”

Un alt articol interesant, aflat undeva (mi-ar plăcea să știu exact unde!) la marginea dintre realitatea istorică și ficțiune, este cel semnat de Ion Ionescu Bucovu, intitulat ”Moartea poeților dragi (Eminescu și Veronica Micle): ”În urma mulțimii care l-a însoțit până la mormânt, o trăsură închisă îi urma calea, având-o pe Veronica, ferită de ochii lumii, pe capra din spate. Prezența ei fusese foarte discretă, atât la biserică, cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendata care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-a retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jură lui Eminescu că peste cincizeci de zile se vor întâlni pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic s-a dus la mormântul lui și i-a pus câte o floare pe pământul reavăn.”

În rest, o prezentare a cărții ”M-am hotărât să devin prost”, de Martin Page (Editura Humanitas), a cărții de poezie ”Eua”, de Florina Zaharia (Editura Paralela 45), precum și o apariție interesantă recentă – ”Domnișoara”, de Carol Feldman (Editura Hasefer).

2Oglinda literară”, nr. 140/august 2013. În primul rând, o recenzie a cărții lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă!, semnată de Mioara Bahna, care conchide: ”Verosimil prin tot parcursul existențial refăcut în amintire, personajul lui Dan Lungu rămâne consecvent în admirația sa față de un trecut pe care nu doar că și-l asumă, dar continuă să-l creadă superior prezentului, motiv pentru care, în ciuda a tot ce i se spune, mai ales de către fiică, nu-și poate clătina convingerile și, de aceea, în final hotărăște: Mâine? Da, mâine sunt alegerile… Cred că o să stau frumușel acasă și o să… o să găsesc eu ceva de făcut.” Despre carte, am scris și eu pe Filme-carti.ro.

Dar să ne și amuzăm! Iată ce ”debitează” un autor: ”După ce am ajuns la concluzia că ”cei trei magi” care au adus daruri la nașterea Mântuitorului, au fost daci (Trei magi de la răsărit), am început să am întrebări referitoare la așa-zisa origine de evreu a lui Iisus”. Concluzia chiar în titlu: ”Iisus a fost dac, nu evreu!” 😀 Păi să nu râdem? Autorul se numește ”predestinat” George Valah și nu înțeleg cum o revistă literară poate accepta astfel de articole.

Precizări:

1. Revistele literare, culturale, de cinema sau de informație, care doresc să apară în această rubrică, o pot face, trimițând, prin reprezentanții lor, un mesaj la jovi@filme-carti.ro. Vom răspunde de îndată și, probabil, favorabil 🙂

2. Vom dezvolta, în săptămânile următoare, și lipsa de consistență a unor reviste, și lipsa de viziune, și greșelile, și lucrurile bune. Cam atât pentru prima ediție.

Articole similare

Prin blogosfera literara (12 – 18 martie 2012)

Dan Romascanu

Un singur cer deasupra lor, de Ruxandra Cesereanu

Jovi Ene

Compania poeţilor tineri în 100 de titluri (II)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult