Elysium (2013)
Regia: Neill Blomkamp
Distribuția: Matt Damon, Jodie Foster, Sharlto Copley, Alice Braga, Wagner Moura, William Fichtner
Cuvântul “Elysium” are o istorie lungă, originile sale regăsindu-se în anumite culte religioase grecești din Antichitate și reprezentând “raiul” unde inițial doar zeii aveau acces. Mai târziu accesul a fost permis și muritorilor aleși de zei în funcție de faptele lor eroice. Aceste „câmpuri binecuvântate” au fost menționate în poeme de către Hesiod, Pindar sau, în timpuri mai moderne, de către Rick Riordan, în Percy Jackson & the Olympians.
Pasiunea lui Neill Blomkamp pentru science-fiction l-a determinat să transfere locația „raiului” de pe Pământ undeva în spațiu. Cunoscut publicului pentru filmul District 9 (2009), nominalizat la 4 premii Oscar, printre care și pentru cel mai bun scenariu, Blomkamp revine cu un alt film science-fiction, avându-l în rolul principal pe Matt Damon.
În 2154 lumea este împărțită în două clase sociale: aristocrația aflată pe o stație spațială, construită special pentru ei, numită Elysium, și restul populației, care își continuă existența pe Pământ, trăind în condiții deplorabile, fără servicii medicale sau alte beneficii. Legea transmisă de cei de sus este aplicată celor de jos de către androizi, aristocrația rămânând departe de Pământ și de aerul infect ce pare să fi cuprins planeta. Elysium ”se bucură” de asemenea de imortalitate, medicina aflându-se într-un punct decisiv pentru ființa umană, când orice boală poate fi tratată atât timp cât inima nu a încetat să bată. Acesta este contextul în care spectatorului îi este prezentat Max (Matt Damon), fost deținut, căruia nu-i mai rămân decât 5 zile din viață în urma unui accident la locul de muncă. Țelul lui este să ajungă pe Elysium pentru a se trata și nimic nu-l mai poate împiedica, nici măcar Frey (Alice Braga), prietena din copilărie, actuală asistentă medicală și mama a unei fetițe, diagnosticată cu leucemie în ultimul stadiu. Într-adevăr, Max ar avea posibilitatea să ofere tuturor cetățenilor de pe Pământ șansa la o viață mai bună și la drepturi egale cu cele ale locuitorilor stației spațiale. Dar când propria viață este în pericol cine se mai gândește la salvarea omenirii?
Elysium poate fi considerată o distopie a viitorului: o lume suprapopulată și poluată, fără resursele necesare unei susțineri viabile a populației, însă anumite elemente folosite de regizor în crearea scenariului nu oferă credibilitate filmului. Blomkamp construiește pe stație o lume de o frumusețe extraordinară. Dar diferența dintre cele două lumi este imensă, iar spectatorului nu i se oferă nici o explicație pentru starea actuală a lucrurilor. Pe Terra este haos, iar oamenii încearcă imposibilul pentru a ajunge pe Elysium, fără ca cineva să ia în considerare posibilitatea de refacere a civilizației ce exista la un moment dat pe Pământ.
Totuși, filmul are și elemente reale, un exemplu fiind accesul la tehnologie și arme, indiferent dacă procesul de achiziționare nu este unul legal. Atât Max, cât și Kruger (Sharlto Copley), mercenarul secretarului apărării de pe Elysium, își procură arme, singura diferență fiind calitatea produselor respective. Spider (Wagner Moura) are acces la baza de date a celor de pe Elysium și reușește să transporte ilegal persoane de pe Pământ. Realitatea este că întotdeauna populația va reuși să fure tehnologia de la producători, deoarece oamenii își îmbunătățesc abilitățile o dată cu dezvoltarea tehnologiei.
Lumea distopică creată de Blomkamp înfățișează protagoniști instabili în propriile decizii, dar care corespund într-o oarecare măsură haosului ce îi înconjoară. Max, a cărui singură dorință este să ajungă pe Elysium pentru a-și salva viața își schimbă radical țelul fără să ofere o explicație solidă. Spider nu este nimic altceva decât un traficant care asigură transportul persoanelor de pe Pământ pe Elysium în schimbul unor sume imense și care ajunge să-și schimbe perspectiva asupra vieții în doar câteva secunde. Iar Kruger este mercenarul care tinde spre o carieră politică doar pentru a se răzbuna pe secretarul apărării. Singurul personaj consecvent pare să fie glaciala Delacourt, interpretată cu măiestrie de Jodie Foster, care are o motivație haioasă pentru politica ei dură (o consider haioasă tocmai pentru că contrastează puternic cu imaginea afișată): salvarea viitorului copiilor de pe Elysium. M-am amuzat copios realizând că secretarul apărării era o franțuzoaică acerbă, iar originea președintelui oazei, Patel (Faran Tahir) era indiană. Așadar, chiar și în cazul unei lumi restrânse la nivelul unei stații spațiale se resimte caracterul național. Iar conflictele dintre “țări” nu întârzie să apară în ciuda existenței reale a riscului dispariției omenirii.
Matt Damon are experiența rolului din The Bourne Trilogy și totuși acest lucru nu l-a ajutat să ofere credibilitate în interpretarea protagonistului Max. O explicație ar putea fi dată de inconsecvența și irealitatea acestui personaj care suferă dureri incredibile, suportă o operație în condiții mizere, este intoxicat și informat că va muri în 5 zile și totuși reușește de fiecare dată să se ridice și să omoare inamicul, dovedind o dârzenie imposibilă chiar și pentru un super-erou. Damon este un actor de calitate, câștigător a nenumărate premii și aclamat de critici, însă în acest rol mi s-a părut departe de identificarea cu personajul.
În pofida lipsurilor enumerate mai sus, Blomkamp evidențiază probleme reale ale societății noastre, cum ar fi “prăpastia” dintre clasele sociale și accesul diferit la resurse. Chiar dacă în realitate problema nu se poate rezolva cu ajutorul unui simplu “reboot” al sistemului, ea rămâne totuși în mintea spectatorilor, deoarece lumea din film, eliminând exagerările și ficțiunea, poate fi o reprezentare a viitorului apropiat. Dacă eliminăm ritmul lent simțit pe alocuri, mișcările amețitoare ale camerei de filmat și inconsistența scenariului, Elysium este un science-fiction ce merită vizionat pentru imagine (gen Inception sau Upside Down) și pentru semnalul de alarmă pe care-l trage cu privire la inegalitatea existentă în societatea actuală.
Notă: 7/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=SNxhqoKT1oc’]
