Gabriel Dragnea reia pe blogul sau un interviu realizat acum opt ani cu Romul Munteanu, la aniversarea varstei de 80 de ani. Intre timp scriitorul si cel care a condus multi ani Editura Univers a plecat dintre noi: ‘GD:Care a fost cea mai mare bucurie, dar şi cea mai mare tristeţe ale vieţii dumneavoastră? RM: Nu ştiu dacă am avut o bucurie foarte mare în viaţă. Au fost bucurii egale, au fost mai multe. Bucuria de a fi editor şi de a publica scrierile altora, dar şi pe ale mele. Tristeţea mare a fost momentul acela când am fost îndepărtat de la „Editura Univers”, considerat prea bătrân. A fost adus altcineva în locul meu, când cred că mi s-a dat, astfel, lovitura esenţială şi, poate atunci, din cauza şocului e posibil să fii început să îmi pierd vederea.’
Cristina Borsa scrie la CartArtSis despre Orhan Pamuk si Istanbul. Mi-a placut recenzia ei, o singura observatie as avea – este de evitat dupa parerea mea transcrierea gresita a numelui orasului de la Bosfor cu ‘m’ in loc de ‘n’. Deci ‘Istanbul’ si nu ‘Istambul’. Este una dintre putinele exceptii ale regulii conform careia inainte de ‘b’ sau ‘p’ se scrie ‘m’
Wilkins Micawber a citit cartea recenta a lui Varujan Vosganian – ‘Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri’: ‘Nu e neapărat un avertisment, dar cititorul care se aşteaptă ca volumul lui Varujan Vosganian Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri (Polirom, 2013) să fie o carte plăcută şi care i se livrează uşor are toate şansele să rămână dezamăgit, căci se va afla în faţa unui tip de scriere care îi pretinde în permanenţă încordarea atenţiei şi efortul de a urmări, la firul ierbii de multe ori, mersul sintaxei. Dacă adăugăm la toate acestea permanenta pendulare între planuri (în principal un nivel „realist”, al unei obiectivităţi bine jucate şi unul de factură mai degrabă fantastică) avem tabloul unei lecturi solicitante. Autorul a aruncat în balanţă toate aceste dificultăţi şi e firesc să dorim să vedem în ce măsură riscul pe care şi l-a asumat, acela de a alunga o parte a publicului, a fost unul meritat. ‘
(Dan)
Dragos de la Chestii Livresti scrie despre primul roman al lui Orhan Pamuk, „Cevdet Bey si fiii sai“, aparut recent la Editura Polirom: ”mi-a plăcut romanul, dar nu pentru că este un roman mai bun decât celelalte pe care le-am citit (cartea neagră – pe care îl consider în continuare cel mia bun – muzeul inocenţei şi istanbul), ci dintr-o motivaţie personală – „mi-era pur şi simplu dor de ceva clasic“, în stilul autorilor europeni de secol 19 (gen balzac şi tolstoi). pentru că fiind primul său roman, pamuk și-a făcut mâna, urmărind să scrie despre temele pe care le iubea atunci – romanul european (cel metafizic, rusesc și cel social, balzacian). decorul? firește, turcia pe valurile mici, dar adânci ale modernizării.”
Imi plac cartile de calatorie, jurnalele de calatorie. Cu ajutorul autorilor, patrund in alte lumi si ma transpun in pielea lor, prin locurile unde au umblat (nu e de mirare ca postul meu preferat de televiziune este Travel). Astfel, gasesc o recenzie pe Viajoa.ro, care ma face sa caut aceasta carte interesanta, The Great Railway Bazaar, de Paul Theroux: ”Își notează în jurnal numele fiecărui om cu care a împarte compartimentul, fiecare conversație purtată, fiecare schimb de replici cu controlorul de bilet, fiecare bâlbă la casa de bilete, fiecare masă luată, fiecare peisaj, indiferent cât de anost, care se vede de pe fereastră. Coboară din tren numai obligat de circumstanțe – nu mai găsește bilet spre destinația următoare în trenul de azi, nu pleacă nimic până la sfârșitul săptămânii, trenul s-a stricat și nu pornește. Nu vizitează nimic, se ferește de atracții turistice ca necuratul de tămâie, ocolește muzeele, nu intră în niciunul din locurile care azi ar apărea în ghidurile turistice.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Visătorul”, de Ian McEwan
-”Piazza Bucarest”, de Jens Christian Grondahl
–”Vă țineți de glume, domnule Feynman! Aventurile unui personaj ciudat”, de Richard P. Feynman
–”Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vișniec
–”Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, de Radu Mărculescu (I)
–”Un taur în vitrina de piatră”, de Liviu Antonesei (II)
1 comment
mulțumesc.