Carti Carti pentru copii

Cărți pentru copii inteligenți: Colecția Publica Youngster

”Dilema omnivorului. Secretele din spatele a ceea ce mâncăm”, de Michael Pollan, ediția pentru tinerii cititori
Editura Publica, București, 2018
Adaptare de Richie Chevat
Traducere din engleză de Ioana Chirilă

Acum un an și jumătate, vă povestea despre cartea lui Michael Pollan, ”Dilema omnivorului”, una dintre revelațiile anului 2017. De ce? Nu pentru că am devenit brusc adeptul vegetarianismului, veganismul sau mâncării sănătoase, ci pentru că m-a făcut să conștientizez mai mult ceea ce mâncăm, felul în care marile corporații, de la fabricile de prelucrare a porumbului până la hypermarketurile de la noi din țară, își concentrează toate eforturile pe un consum masiv de mâncare către clienții lor, chiar dacă sunt conștienți că majoritatea felurilor pe care le propun spre prelucrare sau vânzare sunt nesănătoase, ca să nu spun chiar nocive. Totul pentru profit, am putea spune. Iar cartea de mai sus ne învață, cu mijloacele specifice ale autorului care convinge cu argumente, că trebuie să ne aplecăm mai des spre mâncarea organică și, mai ales, spre producătorii locali.

Ei bine, de curând, a apărut în Colecția Publica Youngster o variantă pentru tinerii cititori și, cum am așa ceva în familie, însă nu prea mai are timp de citit, i-am dat și acesteia o șansă. După cum știm din volumul inițial, Michael Pollan a încercat să descopere secretele mâncării din farfuria noastră, mergând pe patru paliere importante:

-mâncarea procesată, cu un accent deosebit pe felul în care porumbul a ajuns majoritar în farfuriile noastre, de la uleiul de porumb în care e prăjită mâncarea junk (gen KFC sau McDonalds) și fructoza provenită din porumb din băuturile carbogazoase până la abundența de porumb din hrana animalelor:

”Nu mi-am imaginat cum aș fi putut vreodată să îmi doresc să mănânc din carnea unui asemenea animal. Foamea a fost ultimul lucru pe care l-am simțit. Și totuși sunt sigur că, după ce va trece destul timp, iar duhoarea acelui loc va dispărea din nările mele, voi mânca din nou carne de vită dintr-un combinat zootehnic. Cei mai mulți oameni pot consuma carne de vită dintr-un astfel de combinat pur și simplu pentru că nu știu de unde provine. Pentru mine va fi nevoie de mult timp ca să uit.” (pag. 90)

-mâncarea organic-industrială, exemplificată prin fermele care cresc produse oarecum organice, dar care sunt transportate la distanță mare, făcând cheltuielile energetice și poluante la fel de nesănătoase pentru oameni și pentru mediu;

-mâncarea organică, acele ferme în care mâncarea pentru animale este cea tradițională (de obicei, iarbă, fân etc.), ele fiind lăsate libere în natură, iar produsele sunt vândute local;

-în sfârșit, mâncarea din natură, adică ceea ce vânăm și culegem, lucruri aproape imposibil de realizat în prezentul tehnologic și plin de magazine.

Cum este volumul pentru copii de 10+, așa cum scrie pe coperta întâi? În primul rînd, nu mai este atât de masiv. Volumul original are 600 de pagini, format mare, foarte stufoase și pline de explicații mai mult sau mai puțin științifice. Aici avem puțin peste 300 de pagini, formatul este mai mic și volumul conține foarte multe imagini și scheme grafice, care pot face mai bine înțeles textul. Pot spune însă că este ușor forțată categorisirea de ”10+”, consider că volumul are totuși multe explicații care sunt greu de înțeles la acea vârstă și aș merge mai curând pe ”13+”, fiind mai mult o carte pentru adolescenți, care se apropie de capacitatea de decizie și pot înțelege mai ușor explicațiile privind mâncarea sănătoasă.

Până la urmă, nici adulții nu pot fi lăsați complet la o parte, pentru că aproape orice volum de știință sau de popularizare a ei este mai ușor de digerat și ne pune mai multe întrebări dacă are și elemente grafice și fotografii. Important este că ”Dilema omnivorului”, fie varianta pentru adulți sau cea pentru tinerii cititori, naște întrebări și te face, până la urmă, nu vegetarian sau carnivor, ci să mănânci mai sănătos, mai local, mai organic. Ceea ce nu-i puțin lucru pentru o carte. La final, doar în varianta pentru tineri, veți găsi și câteva sfaturi despre mâncare. Cel mai important este primul: ”Nu mâncați nimic din ce stră-străbunica voastră n-ar recunoaște ca mâncare.”

Puteți cumpăra cartea: Editura Publica.


”Auzi cum vorbesc copacii? O drumeție scurtă în inima pădurii”, de Peter Wohlleben
Editura Publica, București, 2018
Traducere de Dana Gheorghe

Spre deosebire de cartea prezentată mai sus, ”Auzi cum vorbesc copacii?” este o carte mult mai aplicată pentru copiii de vârste mai fragede. Explicațiile pot fi citite și înțelese încă de la vârste mai fragede, pentru că volumul are multe imagini viu colorate, informații detaliate despre fiecare aspect pe care ni-l putem imagina cu privire la pădure, ba chiar și câteva jocuri inspirate.

”Auzi cum vorbesc copacii?” nu este un volum care să continue, pentru tinerii cititori, vreunul din volumele anterioare ale lui Peter Wohlleben, ci pare mai curând o compilație a cărților anterioare – ”Viața secretă a copacilor” și ”Pădurea. Instrucțiuni de folosire”, ambele apărute la Editura Publica – și a celorlalte învățăminte pe care autorul le-a tras din experiența sa de pădurar și specialist în silvicultură. Structura ei trece prin principalele elemente care pot alcătui pădurea în ansamblul său – copacii și animalele din interiorul său –, dar se poate observa și simțul ecologic puternic de care este impregnat autorul german:

”Îți voi arăta în această carte cum poți experimente și descoperi diverse lucruri în pădure. Pentru asta, ai nevoie de un adult care să te însoțească. Bănuiesc că știi deja că focul este periculos. Iar dacă ai o alergie, mai bine nu pune limba și nu mânca nimic din ce vei găsi în jur.” (pag. 7)

Pentru că vorbește despre pădurea germană, implicit europeană, Peter Wohlleben și cartea sa nu sunt deloc îndepărtați de ceea ce știu și experimentează tinerii cititori români. Avem parte de copaci pe care îi cunoaștem cu toții, precum fagul și stejarul, de animele știute și răspândite și la noi, cum ar fi căprioarele, lupii sau urșii, de păsări precum corbul, ciocănitoarea sau bufnița. În plus, atenția copiilor, așa cum spuneam, este pusă în valoare de jocurile de la aproape fiecare pagină: avem de-a face cu ghicitori, de experimente (foarte ușor de realizat de către copii, cu ustensile ușor de procurat, dar cu rezultate uluitoare), de descoperiri. Ba chiar, parcă pentru a fi și mai interesant, există capitole precum ”Există un internet al pădurii?” (Da, există!), ”Ce copaci doboară recorduri” sau ”Merg și animalele la școală?”

Imagini frumoase, informații inedite sau cunoscute, oarecare ecologie aplicată, jocuri interactive și antrenante, o carte pentru copiii inteligenți, care pot descoperi și învăța lucruri faine și din acest volum.

Puteți cumpăra cartea: Editura Publica.

Articole similare

Prin blogosfera cinefila (8 – 14 octombrie 2012)

Jovi Ene

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în decembrie 2019

Jovi Ene

Prin blogosfera literara (22 – 28 aprilie 2013)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult