Carti Carti de fictiune

Personaje interesante în vara grecească: ”Schiță”, de Rachel Cusk

”Schiță”, de Rachel Cusk
Editura Litera, Colecția Clasici contemporani Litera, București, 2019
Traducere din limba engleză și note de Adriana Bădescu

Personajele din Schiță sunt rareori numite și le recunoaștem (atunci când reușim să o facem) prin caracteristicile lor și prin felul în care se raportează la personajul principal. Ea este o scriitoare (poate chiar alter-ego-ul autoarei?) care încearcă să-și trăiască viața printre dezamăgiri, iar drumurile recente o poartă la Atena, în toiul verii fierbinte tipic grecești, pentru a susține un curs de creative writing. Întâlnirile ei constituie sursa construcției acestui volum.

Ea cunoaște în drum spre sau la Atena mai multe personaje, de la vecinul de avion la colegul de curs, de la scriitoarea căreia îi predă camera la prietenii greci cu care se revede, toți cu o incredibilă apetență de a-și înfățișa viețile, dezamăgirile și micile fericiri, sincer și direct, acesteia și cititorilor. Această atmosferă, sufocantă atât din pricina caniculei, cât și din perspectiva sufletelor puse pe tavă de către personaje, este cumva neverosimilă, pentru că rareori ai parte de așa mulți oameni, zi după zi, care se așează la masă cu tine, pe scaunul de lângă în avion sau într-o barcă spre o insulă pierdută prin Marea Ionică, care să fie atât de deschiși celor din jur, fie ei și prieteni.

”Oamenii îl derutau într-o măsură tot mai mare. Cei interesanți sunt aidoma insulelor, mi-a explicat apoi; nu dai peste ei pe stradă sau la vreo petrecere, trebuie să știi pe unde sunt și să te duci la ei după ce stabiliți o întâlnire.” (pag. 91)

Desigur, privite obiectiv și singular, personajele imaginate de Rachel Cusk sunt interesante, așa cum sunt și poveștile lor, sunt toate inteligente și cu tendințe de filosofare, dar nu una ieftină, ci ele au privire introspectivă corectă și asumată asupra poveștilor lor de viață. Ele se desfășoară în fața cititorului și își analizează toate aspectele importante ale vieții, mai ales din punct de vedere sentimental, relațional. Majoritatea au avut mai multe relații, mai multe căsnicii, au trecut prin divorțuri și custodii, au avut parte de suferințe mari, precum avortul sau boala, așa că vorbesc în cunoștință de cauză despre trecut și speră să se fi transformat în prezent, ba chiar unii mizează pe un viitor fericit, chiar sentimental.

”Am închis ochii și am încercat să-mi conștientizez sentimentele pentru vecinul din avion. Când i-am redeschis, Elena încă mă privea, așteptând. I-am spus că mă dezobișnuisem atât de tare să mă gândesc la lucruri în funcție de ceea ce simțeam pentru ele, dacă-mi plăceau sau nu, încât nu-i puteam răspunde la întrebare. Vecinul era, pur și simplu, un exemplu perfect ilustrativ de persoană pentru care nu puteam simți decât o ambivalență totală.” (pag. 178)

Problema volumului vine din faptul că nu se întâmplă mai nimic și totul are loc la nivel declarativ. Acum, după o săptămână după ce am terminat de citit ultimul capitol, am deja dificultăți în a identifica ușor ce spuneau sau ce poveste aveau unele  personaje. Asta deși, așa cum spunea, luate separat, ele sunt meritorii, interesante și au o gândire profundă și plină de ”pilde” (la propriu și la figurat):

”E interesant cât de mult țin oamenii să faci un lucru pe care ei înșiși n-ar avea îndrăzneala să-l facă și cu cât entuziasm te împing spre propria-ți distrugere: nici chiar cei mai amabili și cei mai iubitori nu pot urmări cu adevărat interesele tale, fiindcă de obicei te sfătuiesc pornind de la viața lor, caracterizată de mai multă siguranță și mai multă îngrădire, de unde evadarea nu e o posibilitate reală, ci doar un lucru la care visează ei uneori. Poate, a adăugat vecinul meu, suntem cu toții ca animalele de la grădina zoologică, iar când vedem că unul a ieșit din cușcă, strigăm la el s-o ia la fugă cât îl țin picioarele, chiar dacă așa n-ar face decât să se rătăcească.” (pag. 155)

Din câte am citit pe pagina autoarei de origine canadiană, romanul ”Schiță”, în original ”Outline”, face parte dintr-o trilogie al cărei primul roman este chiar cel de față. Sunt tare curios cum va fi următorul roman din această serie, care va apărea în curând tot la Editura Litera, cu titlul de ”Tranziție”. Spun asta pentru că primul volum din serie, despre care am scris aici, nu m-a convins și am apreciat cu adevărat doar descrierea verii grecești și stilul scriitoarei, demn de a fi folosit în ”cauze mai nobile”.

Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Elefant.ro.

(Sursă fotografii: Litera.ro, HarperCollins Canada)

Articole similare

În ținutul afarilor, circumcizia nu e facultativă: Tăierea fecioarelor, de Tatiana Niculescu

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefila (29 aprilie – 5 mai 2013)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefila (23 – 29 iunie 2014)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult