”Vladimir”, de Julia May Jonas
Editura Humanitas Fiction, București, 2025
Traducere de Iulia Gorzo
La o primă vedere și poate la o lectură superficială romanul Vladimir (2022) de Julia May Jonas, apărut în limba română în 2025 la editura Humanitas Fiction în traducerea Iuliei Gorzo, pare a propune o altă poveste despre relațiile de putere, dorință și criză identitară în mediul universitar american contemporan. Doar că această explorare nu este doar una atentă, ci este și una subtilă care se apleacă asupra contradicțiilor spiritului uman și ideologiilor. Nu este o simplă operă literară care atacă patriarhatul sau misoginismul internalizat și nici o critică insidioasă a curentelor woke. Vladimir este un roman despre viață și inconsecvențele sale și, mai ales, un omagiu adus literaturii. Experiența unei profesoare de literatură engleză aflate într-un moment de profundă instabilitate personală și profesională, a cărei fascinație pentru un nou coleg, Vladimir, declanșează o reflecție asupra îmbătrânirii, feminității și a raporturilor dintre dorință și etică. Romanul se impune ca o meditație complexă asupra limitelor cunoașterii de sine și a ceea ce ne vulnerabilizează, printr-un ton ironic, ambiguitate morală a personajelor, dar și a dialogului pe care-l instituie cu dezbaterile culturale din prezent.
Cu toate acestea, începutul mi s-a părut destul de încet și nu eram sigur în ce direcție o să meargă firul narativ. Mă întrebam constant dacă urmează să fie un roman tezist, dar n-a fost, deși aduce în discuție o serie de probleme foarte importante ale societății actuale. Abia în a doua jumătate m-am convins cu adevărat că miza reală a romanului este calitatea literară – problemele sociale abordate sunt legitime și reclamă răspunsuri adecvate contextului istoric, dar valoarea sa literară nu se reduce la actualitatea acestor preocupări. Citatul de pe prima pagină, care precedă întregul roman, extras din Electra de Sofocle poate fi citit ca o declarație implicită de afiliere la tradiția literară clasică, iar invocarea sa pare să exprime aspirația romanului de a participa la această continuitate culturală. Acest citat servește și ca debut pentru referințele literare și culturale presărate printre paginile cărții, care nuanțează portretul personajului-narator.
Adesea comparat cu Lolita a lui Nabokov, consider că este simplist să ne rezumăm doar la acest roman în a analiza arhitectura complexă a lui Vladimir. Însăși autoarea menționează într-un interviu că o influență mai directă și mai puternică asupra romanului său a exercitat-o Un hohot în beznă (al aceluiași scriitor ruso-american). Personal, am găsit foarte revelatoare referința la Amantul doamnei Chatterley de D. H. Lawrence din a doua jumătate a romanului, întrucât există un paralelism tematic între cele două opere și îl înscrie într-un dialog intertextual cu o tradiție literară preocupată de relația dintre dorință, convenții sociale și libertate individuală.
Un alt aspect demn de remarcat îl constituie statutul ambiguu al discursului narativ. De multe relatarea protagonistei pare a nu fi pe deplin verosimilă, iar tendința acesteia de a-i privi ca pe niște copii sau de a-i reduce pe cei din jur la roluri convenabile propriei perspective invită cititorul să privească prudent versiunea evenimentelor pe care o oferă. Protagonista adoptă adesea o poziție maternă sau pedagogică și nu se limitează doar la relația cu propria fiică. Această tendință se extinde și asupra lui Vladimir, precum și asupra soțului său. Totuși, ea manifestă nemulțumire atunci când este supusă unui proces similar de interpretare și clasificare. Pare să respingă orice perspectivă care îi diminuează autonomia, experiența sau complexitatea, deși recurge constant la asemenea mecanisme în raport cu cei din jur. Ceea ce o face umană -inconstantă, imperfectă ca orice ființă umană. De asemenea, vocea narativă care pare că nu poate fi crezută pe cuvânt și accidentul care a dus la distrugerea povestirii la care lucra m-au făcut să-mi pun o întrebare referitoare la întreaga carte a Juliei May Jonas, inspirată de teoretizările romanești pe care le face Bulgakov în Maestrul și Margareta – oare manuscrisele chiar ard?
Dincolo de ritmul său inițial mai lent, Vladimir de Julia May Jonas oferă mai multe piste de interpretare și reprezintă o lectură captivantă, care invită la reflecție asupra problemelor societății și la autoanaliză. După această lectură mai rămâne de făcut și vizionarea adaptării de pe Netflix apărută primăvara trecută și analiza raporturilor dintre textul literar și transpunerea sa audiovizuală..
Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Fiction.
Sursa foto autor: https://www.theguardian.com/books/2026/mar/08/vladimir-author-julia-may-jonas-were-imprisoned-by-our-obsessions
