Editorial

Despre un alt tip de case „regale”. Top 5 filme despre mafie

Am pus acest titlu în mod intenționat, cu riscul de a jigni pe monarhiști și chiar și pe cei care respectă Mafia și tot ce este în legătură cu ea. Nu vă simțiți atacați, dragii mei, căci nu există niciun pic de ironie în afirmația mea. Mafia este un tip de organizare ierarhică foarte asemănătoare cu o monarhie – ce-i drept, ceva mai absolutistă. Iar eu m-am simțit mereu atras de aceste tipuri de societăți și ierarhii, căci mi-au permis să înțeleg mai bine natura umană care este, de altfel, una foarte egoistă și mânată de violențe adeseori inutile. Tocmai de aceea cred că a sosit momentul să împărtășesc cu voi topul meu de cinci filme realizate de mari regizori și/sau cu mari actori care analizează și urmăresc viețile unor și mai mari personaje (fictive sau nu) dedicate crezului Mafiei. 1. The Godfather (1972) Regie: Francis Ford Coppola, distribuție: Marlon Brando, Al Pacino, Diane Keaton, James Caan, Robert Duvall Nu cred că există cinefil care să nu fi auzit sau să fi văzut cel puțin o dată capodopera lui Coppola, The Godfather. A fost deseori titrat drept cel mai bun film din toate timpurile. Poate că nu este CEL mai bun, dar cu siguranță este o realizarea demnă de toate aprecierile și se află pe o treaptă foarte înaltă și în clasamentul meu sufletesc. Doar de patru ori l-am vizionat până acum, căci nu este foarte simplu de urmărit și analizat. Cu toate acestea, încă de la primul meu contact cu pelicula din 1972, am fost șocat de cât de mult mi-a plăcut tot ce am văzut – construcția scenariului, adunarea tensiunii prin imagini și muzică, evoluția și relațiile incredibile dintre personaje. Asistam, de fapt, la un spectacol teatral shakespearian filmat. Nu am citit romanul lui Mario Puzo, dar filmul mi-a creat senzația că este superior acestuia și nu mi-am dorit niciodată să deschid coperțile acestei cărți, spre a nu-mi altera părerea despre producția lui Coppola. Mai mult decât atât, pot să spun că The Godfather m-a bântuit și mă bântuie constant în anumite momente – de fiecare dată când văd sau aud despre un joc video cu tematică mafiotă sau despre un serial asemănător, primele mele gânduri se îndreaptă automat spre filmul acesta. Poate că este „de vină” creația unică și de excepție a lui Marlon Brando, în rolul Nașului, don Vito Corleone (actorul a fost criticat pentru modul său de a vorbi în acest rol, dar, cu toate acestea, nu a mai fost niciun altul care să se apropie măcar de performanța sa actoricească atât de puternică); poate că este atmosfera aceea atât de specială a famigliei  italiene, care păstrează cu onoare, respect și sfințenie toate preceptele familiei tradiționale și care îi obligă pe membrii săi se sprijine și ajute reciproc și să-i elimine pe toți dușmanii care le amenință liniștea; sau poate, pur și simplu, este muzica genială a lui Nino Rota care a devenit un personaj în sine, și încă unul foarte recognoscibil, și care însoțește…

Top 5 volume de poezie contemporană românească

Săptămâna aceasta vă propun câteva volume din poezia contemporană românescă. Am avut în vedere voci care fac apel la real, mizează pe cotidian, fără însă pica în plasa banalului. Propunerile sunt dintre cele mai ingenioase, abordările inedite, mizele complexe, iar scriitura fiecăruia cartografiază lumea reală diferit sau propun reconfigurarea în cheie personală. Mundanul, defectiv de sens până nu demult, capătă consistență. 1. ”Alwarda”, de Ruxandra Novac Editura Pandora M, Colecția: Anansi Blues, București, 2020 Ruxandra Novac revine cu volumul de poezii Alwarda după o pauză de 17 ani. Propune o viață nouă, într-un limbaj și ritm diferite. Mi-a plăcut ideea de continuum pe care o susține, între sine și scris, pe care a reiterat-o recent. Volumul de desfășoară între granițe fluide, iar în interiorul acestora sunt cartografiate emoțiile. Criză, fragilitate, interioritate, un eșafodaj complex pe care se clădește mai degrabă nesiguranța, într-un timp interior aproape imposibil de reperat. Poeziile nu au nume, ci număr, și cu fiecare dintre ele avansam într-o lume nouă, care deși are elemente comune cu cea pe care o știm cu toții, are coordonate distopice, bazate pe antiteze. ”În aerul ușor umed, transportat, corp adus la nivelul minții, fisurat în plexul solar, injectat cu ceva asemănător clorofilei, palmele lipite una de cealaltă, ochii semiînchiși, spălați de endorfine, ajunse la etaje la care nu te-ai fi gândit, lăsat apoi pe pietrele din mijlocul pământului, țesuturi legate între liniile fixe. Te trezești în camera ta, sub un fel de zăpadă colorată, o simți peste tot, arde pielea, lasă urme în forme geometrice foarte exacte, dar pe care nu le cunoști.”  (22, pg. 33) 2. ”soft guerilla”, de Teodora Coman Casa de editură Max Blecher, Bistrița, 2019 Teodora Coman trăiește la Sibiu și a debutat în 2012, cu volumul Cârtița de mansardă. Revenirea din 2019 înseamnă o consemnare a unui  ”fel de jurnal al stărilor mai puțin nobile”, cum spunea poeta într-un interviu din același an. ”Am descoperit că a scrie îmi dă libertate și mă obligă la o sinceritate pe care nu mi le permitea nici o interacțiune cu oamenii, oricum foarte modestă. De fapt, scrisul a fost o metodă de a scăpa de inhibiție.” O radiografie cu grafie inedită a societății în care trăim în România azi, texte neîmblânzite, pertinente, cu putere de atracție mare pentru cei care gândesc că societatea necesită implicare. Tonul ironic și detașarea acestui lirism ingenios, vocea multora pe care o cumulează, evidențierea fracturilor societății, a analfabetismului funcțional și respingerea spiritului de turmă sunt alte câteva elemente care m-au atras în poezia Teodorei. Un îndemn care își atinge ținta fără recurs la artificii, fără a izola poeticul și care împinge civicul într-un prim plan necesar. ”autoimunizarea e cheia unei vieți cu adevărat decente ne asigurăm din timp că avem rezerve care să ne înlocuiască în fiecare joc și o mică legiune de prieteni pe care i-am cucerit pe facebook cu post-stările noastre.” (post-stări, pg 34) 3. ”Pulsul nu poate fi minimalist”, de Mariana Codruț Editura Paralela 45, București, 2019 Mariana Codruț propune o…

Nou la Editura Pandora M, Colecția „ANANSI. World Fiction”. Fragment din Mark Haddon, ”Marsuinul”

Vă prezentăm un fragment din volumul ”Marsuinul”, de Mark Haddon. Volumul a apărut de curând la Editura Pandora M, Colecția „ANANSI. World Fiction”, în traducerea lui Andrei Covaciu. Despre carte: Unicul supraviețuitor al unui oribil accident aviatic este o nou-născută. Fetița va fi crescută în totală izolare de un tată putred de bogat și incestuos. Ajunsă o tânără frumoasă, ea trăiește într-un lux de basm, victimă însă a propriului părinte monstruos. Asta până când un necunoscut se îndrăgostește de ea și declanșează un blestem implacabil. Un roman ce sare din contemporaneitate în lumea antică, din realismul actualității într-o fantezie atemporală: pirați, prințese, strigoiul lui Shakespeare și o legendă străveche ce-și desface firele narative în timp și spațiu. (mai mult…)

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în octombrie 2020

În octombrie, am făcut o cură de filme care mi-au lipsit din lista de cinefil, dar am văzut și câteva dintre noile realizări ale celor de la Netflix. Din punctul meu de vedere, The Trial of the Chicago 7 este unul dintre cele mai bune filme realizate și distribuite de Netflix în acest an, având toate ingredientele pentru un film de calitate - umor, distribuție, subiect, mesaj politic și social. La fel, chiar dacă poate fi considerat un pic subțirel, The Flavours of Romania ne prezintă o imagine a țării noastre pe care o ratăm deseori, în dorința de a fi totul perfect și la standardele din celelalte țări. Nu reușim, dar avem tot ce trebuie ca țara noastră să devină o forță în turism. Iar acest serial ne-o dovedește. Plus alte (cel puțin) trei filme pe care le recomand. PS: Revin luna asta și cu câteva seriale, desigur ;) (mai mult…)

Top 10 filme cu președinți americani

Peste două zile vor avea loc alegerile prezidențiale americane. Campania electorală prezidențială americană este unul dintre spectacolele informaționale periodice cele mai pasionante ale planetei. Se petrece odată la patru ani și miza este extraordinară pentru soarta Statelor Unite și a întregii lumi. Cinematografia este și ea pasionată de personajele președinților americani, reali sau imaginari, și de ceea ce s-a întâmplat, se întâmplă, se va întâmplă și s-ar putea întâmpla în Biroul Oval, la Casa Albă și în culisele de vârf ale politicii americane. Am ales pentru această ocazie 10 filme dintre cele mai interesante și mai diferite în care președinții americani joacă rolurile principale. Topul include numai filme de lung metraj pentru 'marile ecrane'. Filmele și serialele de televiziune ar merita un top separat. (mai mult…)

Despre muzică, iubire și alți demoni – Top 4 filme despre viețile compozitorilor

De mic am fost fascinat de muzica așa-numită clasică. De fapt, de muzica cultă, cea care transmite cu adevărat mesaje internațional valabile, într-un limbaj înțeles de toată lumea, indiferente de limbă, vârstă, etnie, religie. De fapt, muzica aceea care are cu adevărat ceva divin în ea. Nu spun că restul muzicii nu ar fi de sorginte metafizică, doar că ceea ce a pornit din pana marilor compozitori ai lumii are ceva cu totul special. Tocmai de aceea, am ales să vă recomand patru filme care dezvăluie unele dintre cele mai ascunse, necunoscute și interesante, totodată, întâmplări și trăiri din viețile acestor uriași creatori. (mai mult…)

Nou la Editura Paralela 45. Fragment în avanpremieră din Gong Ji-young, ”Atunci când am fost fericiți”

Filme-cărți.ro vă prezintă un fragment în avanpremieră din volumul ”Atunci când am fost fericiți”, de Gong Ji-young. Volumul va apărea în curând la Editura Paralela 45, Colecția Ficțiune fără frontiere, în traducerea Iolandei Prodan. Despre carte: După cea de-a treia încercare de sinucidere, Yujeong este pusă să aleagă între a fi internată într-o clinică de psihiatrie și a o acompania pe mătușa ei, o călugăriță în vârstă, într-o misiune caritabilă, ce presupune întâlnirea cu niște prizonieri condamnați la moarte. În timpul vizitelor săptămânale la închisoare, femeia îl cunoaște pe Yunsu, un bărbat care pe parcursul vieții s-a intersectat numai cu violența și sărăcia și pe care îl așteaptă un destin tragic în spatele gratiilor. Între cei doi se stabilește o conexiune neașteptată. Capitolele narate la persoana întâi relevă în mod alternativ poveștile de fundal ale celor două personaje principale, într-un discurs cu grijă la detalii, ce atinge probleme sociale, chestionează problema controversată a condamnării la moarte și detabuizează felul în care ne raportăm la traumele personale. Fragment în avanpremieră: Am intrat în camera catolică de consiliere și l-am așteptat pe Yun-su. Dacă la prima întâlnire eram confuză, acum mă simțeam de parcă aș fi venit înarmată cu un cuțit bine ascuțit. Când mă gândeam că aveam să mă întâlnesc cu un individ care violase și omorâse o fată de șaptesprezece ani, nu-mi mai doream moartea, ci, foarte ciudat, voiam să lupt. Eram încordată, corpul îmi tremura, dar nu era o senzație dezgustătoare. Trecuse mult timp de când nu am mai simțit ceva vibrând în mine, fie că era ură sau doar curiozitatea de a analiza o creatură malefică ca el. În dimineața acelei zile, când m-am trezit, stăteau să-mi scape printre buze vorbe insultătoare, pe care nu le-am spus niciodată. O plăcere pe care nu o cunoscusem până atunci îmi înfierbânta carnea. Simțeam că așteptasem cu nerăbdare această zi, ca un vânător tânjind să vadă fiara înlănțuită. Poate că începusem să-mi dau seama că nu eu, ci altcineva era ținta instinctului de a ucide pe care-l purtam în mine de cincisprezece ani. — La început, toți sunt la fel, a spus mătușa Monica. Dar Jeong Yun-su e un pic mai bun decât alții. Înainte a fost unul pe care-l chema Kim Dae-du. A fost criminalul în serie al acelor vremuri. Un pastor i-a dăruit zece Biblii. Le-a rupt pe toate. Când i-a venit ceasul să fie executat, s-a apropiat de Dumnezeu și a murit ca un înger. A mai fost și cel implicat în crima din Geumdang. Am uitat cum îl chema. Și-a trăit ultimii ani din viață de parcă ar fi fost Buddha. Și bărbatul pe care l-ai văzut adineaori pe coridor. Când l-a adus gardianul aici în cameră pentru prima oară, zbiera din răsputeri că nu vrea să intre și scotea pe gură fel de fel de înjurături. — Să înțeleg că acesta e motivul pentru care vii dumneata aici la penitenciar? Simțind ironia din întrebare, mătușa Monica m-a privit cu suspiciune. — Cred că-ți place să vezi când păcătoșii ajung…

Top 5 cărți scrise de autori africani contemporani

Săptămâna aceasta am ales câteva cărți scrise de autori africani contemporani, în special pentru că este o zonă despre care nu se vorbește atât de des și despre care nu știm atât de multe, deși ar merita un interes mai mare. Am ales câțiva autori cunoscuți pe piața de carte internațională, cu volume premiate, dar și cu volume care tratează cu predilecție teme actuale - migrația, apartenența, dezrădăcinarea, încercarea de a concilia tradițiile cu modernitatea, tendința spre globalizare versus individualitate. (mai mult…)

Top 5 cele mai bune filme văzute pe Netflix în septembrie 2020

Am ales în septembrie mai multe filme în detrimentul serialelor, așa cum spuneam și în introducerea topului de luna trecută: timp mai puțin, preocupări online mai multe, seriale care m-au surprins mai puțin în acest an. Poate că luna aceasta va fi altfel, dar în septembrie topul este compus exclusiv din filme. Sigur, e și un documentar printre acestea, unui despre rețelele sociale, care mi-a întărit unele convingeri, în timp ce a creat și multe alte întrebări fără răspunsuri. În top au intrat și două filme care au avut premiera în ultima perioadă, The Devil All the Time fiind cu totul... altfel. Enjoy! 1. The Social Dilemma (2020) Documentarul lui Jeff Orlowski încearcă să aducă un pic de lumină asupra felului în care lucrează algoritmul rețelelor sociale, prin intermediul unor interviuri țintite cu oameni care au lucrat în cele mai reprezentative dintre acestea. ”Au lucrat” este sintagma cheie, pentru că aceștia au plecat de la facebook, twitter, google sau snapchat, nemulțumiți de etica acestor corporații, care au transformat clienții în produs și manipulează oamenii pentru a cumpăra lucruri, pentru a vota partide, pentru a impune tendințe. Totul pentru un profit care este aproape întotdeauna de partea celor care conduc aceste rețele, uneori de partea celor care plătesc publicitatea, mai niciodată de partea noastră. Sigur, mulți știam toate astea, dar e nevoie să ni se reamintească și să ne strecurăm mai bine și mai cu atenție prin mormanul de click-uri și de reclame. PS: Nu reușim decât rareori, dovadă că și acest top îl trimit tot printr-o rețea socială. Nota: 8,5/10 2. In the Heart of the Sea (2015) În inima mării nu este neapărat o ecranizare al cunoscutului roman Moby Dick a lui Melville, ci o producție care încearcă să ne arate contextul epocii, felul în care s-au legat prieteniile și au apărut antipatiile de pe corabie și, mai ales, imaginile extraordinare și întâmplările celor care i-au supraviețuit balenei. Melville are și el un rol în film, dar acesta este, de fapt, ecranizarea cărții lui Nathaniel Philbrick (care a încercat în volumul său să ofere amănuntele istorice reale din spatele lui ”Moby Dick”). Și, da, producția este impresionantă din punct de vedere vizual (și sunetul este, de asemenea, excelent) și poate acesta este principalul motiv pentru care trebuie să îl priviți (punem aici și adrenalina indusă de imagini), pentru că, altfel, interpretarea este mediocră, iar personajele și poveștile lor sunt destul de banale. Adăugăm și ceva cunoștințe noi privind istoria jumătății de secol 19 (inclusiv utilizarea uleiului de balenă, înainte de descoperirile petroliere) și despre Herman Melville și deja am spus suficiente plusuri. Nota: 8/10 3. The Devil All the Time (2020) În tăvălugul de după cel de-al doilea război mondial, America se schimbă și violența care ieșise la suprafață cumva în timpul conflictului trebuie să găsească alte căi. În prezent (dar și atunci, pe alocuri), asta se întâmplă prin înrolare, prin intrarea în rândurile poliției sau armatei. Atunci, deși existau și serial killers, oameni cu probleme psihice, violența răzbătea…

Nou la Editura Humanitas Fiction. Fragment din Ji-Min Lee, ”Eu și Marilyn”

Vă prezentăm un fragment din volumul ”Eu și Marilyn”, de Ji-Min Lee. Volumul a apărut de curând la Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei, în traducerea Dianei Yuksel. Un roman recomandat de Filme-cărți.ro. Despre carte: Ficțiune istorică și poveste de dragoste cu elemente de roman de spionaj, Eu și Marilyn surprinde tragedia Războiului Coreean, numit „războiul uitat“. În februarie 1954, la șase luni după armistițiu, Marilyn Monroe este invitată să țină câteva concerte la Seul în fața trupelor americane. Fapt real, în jurul căruia Ji-min Lee construiește un roman despre traumele provocate de război, despre supraviețuire, suferință și neașteptată alinare. Apariție meteorică, senzuală și neverosimilă în rochia ei de mătase, cu umerii goi, Marilyn cântă despre iubire și seducție, vrăjindu-i pe soldați și pe localnici deopotrivă. Dintre toți, numai Alice J. Kim, o tânără care, lucrând ca dactilografă pentru armata americană, ajunge să-i fie translatoare, îi intuiește fragilitatea. Cu părul albit prematur, o nălucă într-un oraș-fantomă, aceasta face parte dintr-o generație de sacrificiu, chinuită de deciziile pe care le-a luat, de amintirea celor pe care i-a lăsat în urmă, de ororile cărora le-a fost martoră. Alice recunoaște în Marilyn un spirit înrudit și se regăsește în onestitatea ei abia disimulată, care o face atât de ușor de rănit. Drumurile tinerei căreia războiul i-a luat până și numele adevărat și ale divei hollywoodiene se intersectează, se separă, iar fiecare iese schimbată din scurta lor întâlnire. Fragment în avanpremieră: În spitalul întunecos, Marilyn pare să poarte un nimb orbitor ce i-ar putea face pe bolnavii aflați pe patul morții să creadă că a coborât un înger să îi ia la cer. Sigur că nu e vorba decât de lumina blițurilor care o însoțesc peste tot. Părul ei auriu, fruntea albă și buzele roșii fac uitat mirosul de alcool ce domnește în spital. Haosul pune stăpânire peste tot când pacienții, medicii, asistentele și soldații se îmbulzesc toți să o vadă. Marilyn trece printre paturi, îmbrățișându-i pe răniți și urându-le însănătoșire grabnică cu vocea ei mieroasă. — Domnul să vă aibă în pază, le spune ea sinceră, cu seriozitate. Un soldat american de origine italiană, din divizia întâi, o îmbrățișează cu ochii în lacrimi și o sărută pe obraz. Marilyn îl mângâie cu blândețe, fără să lase să se vadă vreo urmă de neplăcere. Soldatul trebuia să fie transferat la un spital din Tōkyō încă de ieri, dar o așteptase pe Marilyn și acum cea mai ispititoare sfântă din istoria omenirii îi îndreaptă cearceaful alb. Războiul se terminase, dar soldații rămăseseră aici. Acum pricep și eu că tinerii aceștia, veniți din toată America, probabil de la țară, habar nu aveau înainte ce înseamnă un război. Marilyn stă de vorbă cu un soldat care și-a pierdut fratele geamăn și apoi a fost rănit și el la picior într-o bătălie din apropierea paralelei 38. Când Marilyn îl ia de mână, aparatele de fotografiat se declanșează la unison. Deodată, în timpul discuției, soldatul se uită pe furiș în stânga și în dreapta și îi șoptește repede ceva la…