Câteva știri din lumea culturală românească (18 – 24 martie 2019)

Știrile săptămânii: Muzeul Naţional Prado sărbătoreşte 200 de ani de la inaugurare la Bucureşti; Noi apariții la Editura Humanitas; Misterul Henri Pick, de David Foenkinos, Editura Nemira, se lansează luni, 25 martie; Despre volumul de memorialistică și jurnalul lui Petre Stoica, cu Marius Chivu, Radu Stoica, Cosmin Ciotloș și Lidia Bodea; Scriitoarea Sînziana Popescu în turneu de promovare cu seria fantasy de cărți pentru copii Andilandi; Senatorul Dan Lungu lansează programul “Adoptă o bibliotecă!”; „Super food pentru toată familia” – Noua carte despre super-alimente a lui Jamie Oliver, Curtea Veche Publishing; Omulețul din perete și alte povestiri fantastice, de Marian Coman – nou în colecția n’autor, Editura Nemira.

Muzeul Naţional Prado sărbătoreşte 200 de ani de la inaugurare la Bucureşti

2019 este un an de maximă importanţă pentru cultura spaniolă: Muzeul Naţional Prado din Madrid, principala instituţie culturală a Spaniei şi unul dintre cele mai importante muzee din lume, împlineşte 200 de ani de când şi-a deschis porţile publicului.

Muzeul dispune de numeroase lucrări de excepţională valoare artistică realizate de artişti precum Goya, Velázquez, Tiziano, Rubens sau Rembrandt, reuşind să atragă în fiecare an peste 3 milioane de vizitatori. Prado şi colecţiile sale reflectă istoria Spaniei şi constituie un reper fundamental al culturii spaniole şi o adevărată mândrie naţională.

Bicentenarul muzeului va fi sărbătorit pe durata întregului an cu un amplu program de activităţi care se vor desfăşura pe întreg teritoriul Spaniei.

În România, aniversarea celor 200 de ani de la deschiderea muzeului va fi marcată printr-un proiect cultural inedit derulat de Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul Muzeului Naţional Prado şi în colaborare cu o serie de licee din România în cadrul cărora funcţionează secţii bilingve româno-spaniole. Proiectul a fost inaugurat săptămâna trecută la Liceul Bilingv “Miguel de Cervantes” din Bucureşti, în prezenţa Ambasadorului Spaniei în România, E.S.
Dl. Manuel Larrotcha Parada, şi a directoarei liceului, Dna. Camelia Rădulescu.

Iniţiativa îşi propune să evidenţieze importanţa acestui muzeu şi a lucrărilor pe care le deţine şi, totodată, să promoveze în rândul tinerilor din România bogăţia şi diversitatea culturală a Spaniei, aducând arta mai aproape de ei.

Astfel, în liceele participante la proiect se va expune, cu sprijinul Muzeului Naţional Prado, o reproducere de mari dimensiuni a celebrei picturi “Las Meninas” (Domnişoarele de la curtea regală) realizate de pictorul Diego Velázquez. Tabloul, considerat drept capodopera artistului şi un simbol al Muzeului Prado, este unul dintre cele mai analizate din istoria artei, fiind renumit pentru multitudinea de interpetări generate de-a lungul timpului cu privire la personajele şi compoziţia sa.

Alături de copia tabloului “Las meninas” va fi expusă şi o sculptură în mărime naturală inspirată din personajele înfăţişate de Velázquez în această operă de artă, reprezentând domnişoarele de la curtea regală cunoscute sub denumirea de “meninas”. Elementul de originalitate îl constituie faptul că sculptura este decorată cu motive tradiţionale româneşti, sugerându-se astfel ideea că personajul ilustrat de pictorul spaniol poartă, de fapt, un costum popular românesc. Această asociere este motivul pentru care figurinei i s-a atribuit denumirea de “Menina rumana” (Menina româncă).

Intervenţia artistică a fost realizată de colectivul de artişti urbani Sweet Damage Crew şi subliniază legătura dintre culturile celor două ţări: Spania şi România.

Proiectul va include, de asemenea, diverse proiecţii video despre muzeu şi colecţiile acestuia, precum şi o serie de concursuri adresate elevilor cu scopul de a le stimula creativitatea şi de a le trezi interesul faţă de arta şi cultura spaniole.

Noi apariții la Editura Humanitas

Alin Fumurescu, Compromisul. O istorie politică și filozofică

„Una dintre cele mai interesante cărți de teorie politică scrise în ultimii ani.“ – Choice

Cine a spus prima dată că politica este arta compromisului? Alin Fumurescu pornește de la această întrebare pentru a scrie prima istorie conceptuală a noțiunii. Îmbinând analiza istorică cu o cercetare amănunțită despre utilizarea termenului în textele canonice ale filozofiei politice, din Antichitate și Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea, volumul investighează de ce ideea de a face un compromis este conotată pozitiv sau negativ în două mari culturi: cea britanică, respectiv cea franceză. O mai bună înțelegere a noțiunii de compromis și a sensului ei în istorie ne ajută să vedem mai bine ce înseamnă cu adevărat reprezentarea politică și care ar trebui să fie relația dintre oameni și spațiul politicii. Amplu documentată și scrisă cu multă limpezime, cartea lui Alin Fumurescu este o resursă valoroasă atât pentru filozoful politic sau pentru istoricul ideilor, cât şi pentru nespecialistul dornic să se înarmeze intelectual pentru spațiul atât de divers şi tensionat al lumii de azi.

Petre Stoica, Amintirile unui fost corector. Însemnările cultivatorului de mărar

LANSARE la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, marți, 26 martie, ora 19

„Amintirile, anecdotele, portretele, întotdeauna foarte calde, făcute de tânărul Petre Stoica oferă, indirect, câteva priviri asupra unui mediu literar, în special al anilor ’50, pe cât de nefast, prin dogmatismul realismului socialist, pe atât de complex prin amestecul de impostori, oportunişti politic şi reale personalităţi culturale, artişti insoliţi, supravieţuitori ai lumii de dinainte de război. Prin amintirile sale în tonalităţi nostalgice cu tuşe de umor se perindă sute de scriitori, traducători, gazetari, pictori, actori, dând astfel imaginea unei lumi vii, populate cu nenumărate personaje, nu rareori contradictorii în destinele lor aflate sub vremuri nu tocmai prielnice.

Însemnările cultivatorului de mărar sunt o addendă a poeziei sale. Preocupările, personajele, stările sunt aceleaşi. Prozaismul său melancolic şi plin de umor se manifestă aici din plin, cartea fiind o relatare şi totodată un elogiu al lucrurilor banale, al dialogurilor cazuale şi al muncilor cotidiene, lipsite de grandoare, «de la ţară». În afara unor note de lectură, jurnalul e despre nimic, lăsând însă viaţa să-i pătrundă pe fiecare pagină.“ – Marius Chivu

Alina Pavelescu, Sindromul Stavroghin

„Cu mulți ani în urmă, am avut o discuție pasionantă cu un cunoscut istoric al comunismului despre un fel de maladie misterioasă, pe care, iată, o definesc abia acum, în titlul unui roman, drept «sindromul Stavroghin». Acest personaj din Demonii lui Dostoievski m-a fascinat și, într-un fel, mă obseda de multă vreme. Stavroghin cel măcinat de propria luptă interioară, incapabil să se decidă între extazul binelui și hăul înspăimântător al răului satanic, chinuit de imposibilitatea unui echilibru între bine și rău. Azi, cred că știu ce îl înfricoșa pe Stavroghin: nu neputința lumii de a empatiza cu remușcarea lui, ci propria neputință de a traversa deșertul mântuirii. Dacă ai practicat răul până la un punct, întoarcerea la bine nu poate fi altceva decât parcurgerea în sens invers a aceluiași drum demonic. Nu te poți mântui pe căi lăturalnice. A căuta drumuri lăturalnice pentru mântuire e o lașitate la fel de mare ca aceea de a refuza să te pocăiești. Dacă aș fi torționar pocăit în căutarea mântuirii, aș fugi mai ales din calea celor dispuși să mă ierte prea ușor și m-aș ascunde mai ales de aceia care mă aplaudă pentru curajul meu.“ – Alina Pavelescu

Cornel Bălan, Liftul

„Liftul este un roman care s-a așternut aproape singur pe hârtie în intervalul unui an. Ideea mi-a venit aflând că cei doi colegi cu care lucrez într-un laborator de fiabilitate (facem teste pentru produse Huawei) au primit amândoi câte o mașină de dormit concepută pentru persoanele care suferă de apnee (blocaje respiratorii în timpul somnului). Aparatul costă câteva mii de dolari, dar cheltuiala este rambursată aproape în totalitate de guvern (după ce în prealabil pacienților li se face o polisomnografie, o investigație complexă într-un laborator în care pacienții sunt monitorizați în timp ce dorm). Există o mască făcută la comandă pentru configurația feței tale, un tub cu oxigen, senzori de presiune, un motor silențios care asistă pacientul cu un influx de aer numai atunci când e necesar. Mi s-a părut fantastică opțiunea de a conecta mașina wireless pentru trimiterea datelor de evoluție a somnului către baza de date a doctorului specialist în tulburări de somn. Tot ce mi-a rămas de făcut a fost să mă privez intenționat de somn timp de un an, să-mi fac și eu rost de o mașină de dormit și să scriu.“

Edward O. Wilson, Originile creativității umane

Creativitatea este o trăsătură umană definitorie, iar explorarea originii acesteia ne poate ajuta să ne înțelegem mai bine ca indivizi și ca specie. Reflectând asupra dezvoltării cognitive a omului și asupra relației dintre știință și disciplinele umaniste, marele biolog E.O. Wilson așază într-o nouă lumină aspecte ale ființei noastre – precum capacitatea de a folosi limbajul, înclinația către poveste sau gustul pentru artă – fără de care apariția omului modern nu ar fi fost posibilă. Originile creativității umane este, astfel, o carte care, prin întrebările ei provocatoare, ne hrănește dorința de a ne cunoaște și de a ne descoperi afinitățile cu lumea naturală.

„În Originile creativității umane, Wilson pledează pentru îngemănarea științei cu disciplinele umaniste și pentru instaurarea unui «al treilea Iluminism» menit să redescopere natura umană în toată complexitatea ei“. – Publisher’s Weekly

Norbert Wiener, Dumnezeu și Golemul. Comentariu asupra câtorva probleme în care cibernetica intră în contradicție cu religia

Norbert Wiener, numit, pe drept cuvânt, părintele ciberneticii, și-a sintetizat ideile și perspectiva asupra noii științe în această carte-testament, care pune în lumină punctele de coliziune dintre cibernetică și întrebările fundamentale ale religiei.

Dumnezeu şi Golemul este o carte cu valențe profetice, care ne proiectează într-un viitor distopic, unde inteligența artificială va schimba dramatic evoluția umanității. Dacă Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa, atunci robotul nu este și el o creație după chipul și asemănarea omului? Să fie omul ucenicul vrăjitor care și-a devansat deja Creatorul, dar care, la rândul său, este predestinat să fie depășit de propria creație, un golem modern? Întrebările formulate de Wiener sunt, astăzi, mai actuale ca oricând.

Allen Carr, Zahăr bun, zahăr rău. Metoda ușoară a lui Allen Carr. Cum să te eliberezi de dependența de zahăr și carbohidrați

După ce a ajutat milioane de oameni să se lase de fumat, de alcool, de droguri, de jocurile de noroc și să renunțe la cheltuielile nechibzuite, metoda ușoară a lui Allen Carr abordează acum problema dependenței de zahărul rafinat și de carbohidrații procesați.

În lumina ultimelor statistici, nu mai există nici o îndoială că în zilele noastre lumea este cuprinsă de o epidemie globală de obezitate și diabet de tip 2. Cei mai mulți dintre noi cădem în capcana zahărului înainte să ne dăm seama. Încă din copilărie ajungem să vedem în dulciuri o răsplată și să credem că sunt esențiale pentru a obține energie. Zahăr bun, zahăr rău ne ajută să înțelegem adevărul și ne oferă o metodă sigură pentru a elimina complet și definitiv zahărul și carbohidrații din alimentație, fără sentimentul că ne privăm de ceva și fără să apelăm la voință. Urmând metoda ușoară, vom avea o condiție fizică mai bună, mai multă energie, un stil de viață mai sănătos și mai fericit.

Bernadette Lemoine, Diane de Bodman, Ce le spunem celor mici ca să crească mari. 550 de gânduri pozitive de oferit în dar celor mici

Bucuriile de împărtășit cu ceilalți, despărțirile mai lungi sau mai scurte, temele de zi cu zi, masa în familie, ora de culcare, micile sau marile neplăceri de la școală, gelozia, timiditatea, curajul în fața necunoscutului… iată doar o mică parte dintre situațiile cu care un copil are de-a face zilnic și pe care un părinte trebuie să le gestioneze cu tact, abilitate și cuvinte potrivite.

Această carte esențială în anii de formare ai copiilor le oferă părinților un întreg arsenal de fraze-cheie menite să detensioneze situațiile încordate fără să-i contrazică sau să-i culpabilizeze pe cei mici, încurajându-i, în schimb, să aprecieze valori precum binele, frumosul, respectul față de sine și față de ceilalți, libertatea și independența – temelia pe care se clădește încrederea în sine și în forțele proprii.

Ediții 2019

Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi

„Ceea ce îţi taie respiraţia în aceste pagini este să vezi în ce măsură comunismul a fost o crimă organizată la adăpostul legii şi legitimată prin minciună. Comuniştii apar ca bandiţi legalişti. Ca orice bandiţi, ei înjură, bat, torturează, omoară, numai că pentru cele mai teribile atrocităţi ei au legi. Dinţii se smulg în numele poporului, iar «bandiţi» şi «duşmani ai poporului» sunt cei schingiuiţi, şi nicidecum călăii. Pentru judecătorii-bandiţi, pentru anchetatorii-bandiţi, pentru gardienii-bandiţi, pentru toţi aceştia şi pentru crimele lor – nu există legi. Ei sunt legea şi ei comit crimele în numele legii lor.“ – Gabriel Liiceanu

Elizabeth Gilbert, Și am spus da. O poveste de iubire

Şi am spus da, continuarea cărții Mănâncă, roagă-te, iubește, care a făcut-o celebră pe Elizabeth Gilbert, a fost tradusă în numeroase limbi și a figurat pe listele de bestselleruri din SUA și multe alte țări.

Mănâncă, roagă-te, iubește… și mai departe?
Elizabeth Gilbert s-a căsătorit cu iubitul ei brazilian, întâlnit în Bali.
De fapt, Liz și Felipe, traumatizați amândoi de divorțurile prin care trecuseră, își juraseră să nu se mai căsătorească niciodată. Au fost obligați s-o facă – au fost practic condamnați la căsnicie de autoritățile americane de frontieră – doar pentru a putea rămâne împreună pe teritoriul Statelor Unite.
La ceremonia de nuntă în cerc restrâns care s-a petrecut într-un orășel liniștit din New Jersey, Liz a spus da. A spus-o din toată inima. Dar pentru asta a trebuit să-și învingă, încetul cu încetul, enorma reticență față de căsătorie. Și a făcut-o în stilul ei: timp de aproape un an, călătorind cu Felipe prin Asia de sud-est, s-a documentat asupra căsătoriei. A încercat prin orice mijloace – lecturi, discuții cu tot felul de oameni, apel la experiența familiei – să se împace cu bătrâna instituție înainte de a-i trece încă o dată pragul.

Salvador Dalí, Jurnalul unui geniu

Dalí are conştiinţa propriului geniu. Până la vertij. Pare să fie un sentiment intim foarte reconfortant. Părinţii l-au numit Salvador tocmai pentru ca era menit să salveze pictura ameninţată cu moartea de către arta abstractă, de suprarealismul academic, de dadaism şi, în genere, de toate „ismele“ anarhice. Jurnalul este deci monumentul pe care Dalí îl înalţă gloriei personale. Lipseşte din paginile lui orice urmă de modestie…

Misterul Henri Pick, de David Foenkinos se lansează luni, 25 martie

Editura Nemira lansează cel mai recent roman din colecția Babel: Misterul Henri Pick, de David Foenkinos, este o poveste care dă peste cap toate așteptările cititorilor: în căutarea autorului necunoscut, stins din viață, o anchetă literară plină de suspans se transformă pe negândite într-o comedie.

Cartea se lansează luni, 25 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu și invitații sunt: Adina Dinițoiu, Cristina Bazavan și Raul Popescu. Dana Ionescu, redactor-șef Nemira moderează evenimentul.

Un bibliotecar francez se hotărăște să strângă cât mai multe manuscrise nepublicate. Printre ele, o tânără editoare descoperă o capodoperă scrisă de un anume Henri Pick. Acesta, din câte se află odată demarată investigația, nici n-ar fi citit, nici n-ar fi scris niciodată altceva decât meniuri. Să fi avut el o existență secretă?

„Pentru a vorbi despre ultimele ore ale unei povești de dragoste, autorul folosea metafora unei lumânări care se consumă lent, într-o agonie de lumină. Flacăra rezista din necesitate, ai fi crezut-o moartă, dar nu, supraviețuirea ei era atât de frumoasă și dura ore în şir, continuând să adăpostească speranța. Cum putuse soțul ei să dea glas unei expresii de o asemenea intensitate? La drept vorbind, lectura romanului o purtase pe Madeleine înapoi, la începutul propriei lor povești de dragoste. Totul îi revenea acum în memorie. Își amintea că, în vara când avea șaptesprezece ani, trebuise să plece două luni cu părinții în nordul Franței, ca să-și viziteze rudele. Pe atunci, ei doi erau deja îndrăgostiți și despărțirea fusese atât de dureroasă.“

David Foenkinos s-a născut pe 28 octombrie 1974 la Paris. A studiat literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitară. Romanul său de debut, intitulat Inversion de l’idiotie: de l’influence de deux Polonais, a fost publicat în 2001 la Editura Gallimard și a câștigat Premiul François Mauriac. Au urmat apoi alte romane, tipărite la edituri prestigioase, recompensate cu numeroase premii și traduse în treizeci și cinci de limbi. Printre ele, Le potentiel érotique de ma femme(2004), En cas de bonheur (2005), Nos séparations (2010), Le petit garçon qui disait toujours non (2011), Je vais mieux (2012). Cărțile sale se bucură de un real succes în Franța. Împreună cu fratele său Stéphane, David Foenkinos a realizat adaptarea cinematografică a romanului său La délicatesse (2009 – Delicatețe, Editura Nemira, 2013), în care rolurile principale le revin actorilor Audrey Tautou și François Damiens. Cele mai recente volume pe care le-a publicat sunt: Charlotte (Nemira, 2015), Vers la beauté (2018) și Deux soeurs (2019).

Despre volumul de memorialistică și jurnalul lui Petre Stoica, cu Marius Chivu, Radu Stoica, Cosmin Ciotloș și Lidia Bodea

Editura Humanitas vă invită marți, 26 martie, ora 19, la lansarea volumului Amintirile unui fost corector. Însemnările cultivatorului de mărar de Petre Stoica, o ediție îngrijită de Marius Chivu, ce cuprinde singurele cărți de proză ale „unuia dintre cei mai prolifici, mai compleţi şi mai constanţi poeţi din literatura noastră“.

La eveniment vor vorbi Marius Chivu, Radu Stoica, Cosmin Ciotloș și Lidia Bodea, director Editura Humanitas.

Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*.

PETRE STOICA s-a născut la 15 februarie 1931 în comuna Peciul Nou, judeţul Timiş. A absolvit Liceul „C.D. Loga“ din Timişoara în 1950 şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia română-germană, în 1954. A fost corector la ESPLA (1955–1962) şi redactor la revista Secolul 20 (1963–1972). A debutat cu poezie simultan în revistele Steaua şi Tânărul scriitor în anul 1956, iar un an mai târziu a publicat şi prima sa carte, Poeme. În 1975 a obţinut bursa DAAD în Berlinul de Vest. A colaborat la reviste precum Viaţa Românească, România literară, Tribunaş.a. şi a publicat în mod constant cărţi de poezie. În acelaşi timp, s-a aﬁrmat ca un excelent traducător din opera poeţilor germani, austrieci şi nordici (Georg Trakl, R.M. Rilke,Yvan Goll, Johannes Bobrowski, Nikolaus Berwanger ş.a.). Poemele sale au apărut în reviste, antologii, volume colective şi de autor în mai multe limbi în Europa, SUA şi America de Sud. A primit mai multe premii şi distincţii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976, 1980, 1991, 2001), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1971, 1974), Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ (1994), Marele Premiu „Ion Vinea“ pentru Poezie (1996), Premiul APLER pentru traducere în limba română (2004), Radio România Cultural – Premiul pentru Poezie (2006), Premiul Naţional „Tudor Arghezi“ pentru Opera Omnia (2006) şi multe altele. De asemenea, a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“ în grad de Cavaler. Membru al Uniunii Scriitorilor, după Revoluţie a luat parte la constituirea PEN Clubului din România şi a fost membru fondator al Alianţei Civice. A înﬁinţat publicaţia Dreptatea literară şi a fost redactorul-şef al cotidianului Epoca. În 1995 a părăsit Bucureştiul şi s-a mutat deﬁnitiv la Jimbolia, unde a înﬁinţat Fundaţia culturală româno-germană care îi poartă numele şi unde a devenit cetăţean de onoare. S-a stins din viaţă pe 21 martie 2009, la Jimbolia.

Volume de poezie: Poeme (1957), Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968), Arheologie blândă (1968), Melancolii inocente (1969), O casetă cu şerpi (1970), Bunica se aşează în fotoliu(1972), Suﬂetul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri şi anotimpuri (1976), O nuntă de cenuşă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleşit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceaţa porumbelor (1985), Tango şi alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1991), Piaţa Tien An Men II (1991), Manevrele de toamnă (1996), Insomniile bătrânului (2000), Vizita maestrului de vânătoare (2002), Veşnic absentă veşnic prezentă (2002), Pipa lui Magritte (2005), Unsprezece adnotări lirice la covoarele Şerbanei (postum, 2013). Alte cărţi publicate: Amintirile unui fost corector (memorialistică, 1982), Caligraﬁe şi culori (publicistică, 1984), Viaţa mea la ţară/Însemnările cultivatorului de mărar (jurnal, 1988). Ion Barbu, Camelia Toma şi Rolland Szedlacsek au alcătuit foto-albumul cu versuri Ceva ce găseşti numai o singură dată în viaţă. A tribute to Petre Stoica (Societatea Culturală „Condiţia Română“ din Petrila, 2017), iar Marius Chivu a îngrijit cea mai recentă antologie din opera sa poetică, Singurătatea nobleţele ei (cu fotograﬁi de Cosmin Bumbuţ, Editura Cartier, 2017).

Scriitoarea Sînziana Popescu în turneu de promovare cu seria fantasy de cărți pentru copii Andilandi

Scriitoarea Sînziana Popescu, autoarea seriei fantasy „Andilandi”, apărută la editura Nemi, va susţine un turneu de promovare și se va întâlni cu copiii din București, Brașov, Cluj, Timișoara, Iași şi Galaţi.

Prima întâlnire cu cititorii va fi în București, la Librăria Cărturești Verona (Mansardă), sâmbătă, 30 martie, de la ora 17.00.

Alături de Sînziana Popescu vor fi: Laura Frunză (blogger, laurafrunza.com) și Laura Câlțea (redactor șef Nemi). Actrița Annemary Ziegler va citi fragmente din primele două romane ale seriei: „Călătoria lui Vlad pe Celălalt Tărâm” și „Aventura gemenilor Andrei și Lucia dincolo de Poiana Vie”.

Seria Andilandi, inspirată din miturile românilor și din basmele noastre din bătrâni, îi va purta pe cititori într-o lume fascinantă, populată de personaje mitologice românești readuse în actualitate, dar și de personaje moderne, cu care copiii se pot identifica cu mare ușurință.

Sînziana Popescu propune prin seria Andilandi povești sută la sută românești, basme contemporane în care filonul folcloric este foarte frumos adus în fața cititorilor. Ielelor, Căpcăunilor, Zmeilor, Strigoilor, Blajinilor, Balaurilor, Sânzienelor, Ursitoarelor, Calului Năzdrăvan și Solomonarilor li se alătură un personaj cu o semnificație cu totul specială – tăcuta și profunda Andilandi, Pasărea Măiastră. Ea asigură trecerea copiilor în lumea de basm, pe Celălalt Tărâm, unde suspansul și surprizele se țin lanț.

Fiecare roman din serie scoate la lumină personaje-cheie noi și fiecare dintre aceste povești este una cu morală, însă fără să fie moralizatoare. Basmele românilor sunt din nou la modă!

Programul complet al evenimentelor:

30 martie, ora 17.00, Librăria Cărturești Verona, București

4 aprilie, ora 14.00, Librăria Șt.O. Iosif, Brașov

6 aprilie, ora 12.00, Librăria Humanitas, Cluj

14 aprilie, ora 13.00, Fanbook, Humanitas de la Cișmigiu

18 aprilie, ora 17.30, Librăria La Două Bufnițe, Timișoara

11 mai, ora 11.00, MNLR București

18 mai, ora 14.00, Librăria Humanitas, Iași (cafeneaua Fika)

25 mai, ora 12.00, Librăria Donaris, Galați

Accesul la eveniment este gratuit. Categoria de vârstă este de 9 ani.

Sînziana Popescu este o Pasăre Măiastră, care a ales să locuiască pe un Tărâm Fermecat ca să-i apere pe cititorii mici și mari de orice pericol, căci, în folclorul românesc, cum bine știți, Strigoii, Ielele, Zmeii, Căpcânii sau Solomonarii pândesc la fiecare colț și capăt de rând ca să atace bunul mers al lucrurilor. Până să înceapă această aventură, Sînziana Popescu a poposit și în teatru, iar piesele ei pentru copii au fost premiate, traduse și jucate pe scene mari în toată ţara sau la Teatrul Național Radiofonic. În afară de seria ANDILANDI, a scris şi cărți bogat ilustrate: Mașinuța curcubeu, Experimentul Martinel (Editura Pionier Press, 2018) și Pentru Petrică, iepurașul meu cu ochii roșii (Editura Pandora M, 2017). Sînziana Popescu continuă să scrie cărți pentru copii, să țină ateliere și lecturi publice. Informații despre toată activitatea ei se găsesc pe www.andilandi.ro, la un click distanță de un zbor de poveste!

În copilărie nu trecea nicio zi fără să nu spun cuiva o poveste. Credeam cu tărie că oamenii au nevoie de povești la fel de mult cum au nevoie de aer, de hrană sau de căldura soarelui. Le spuneam povești prietenilor de la joacă sau colegilor de școală, transformându-i de multe ori în eroii unor realități inexistente. Le spuneam povești și părinților, mai ales când venea vorba de „performanțele” mele școlare, ori seara, înainte de culcare, concuram cu poveștile spuse de bunicii mei, reușind de multe ori să-i fac să adoarmă înaintea mea.

Un scurt interviu cu Sînziana Popescu puteți citi aici.

Senatorul Dan Lungu lansează programul “Adoptă o bibliotecă!”

La doi ani de la lansarea proiectului Până hăt de carte!, Senatorul USR Dan Lungu lansează programul complementar Adoptă o bibliotecă! menit să ajute bibliotecile din satele județului Iași, nu doar cu donații de cărți. Campania Până hăt de carte! a fost lansată pe 23 martie 2017 și, timp de doi ani, donațiile de carte primite au însumat peste 10.000 de volume, din care peste jumătate au ajuns deja în 17 biblioteci rurale din județul Iași. De această dată, în cadrului programului complementar numit generic Adoptă o bibliotecă!, apelul este adresat atât persoanelor fizice, cât și firmelor dispuse să se implice. Oricine poate adopta o bibliotecă rurală, făcând donații recurente de cărți, mobilier, jocuri educative, birotică și papetărie.

Cei dornici să adopte o bibliotecă vor lua legătura cu echipa cabinetului parlamentar al Senatorului USR Dan Lungu, prin care se va face comunicarea cu bibliotecile ce au acceptat să fie parte și din acest program. Ulterior, adoptatorii și bibliotecarii vor ține legătura pentru derularea donațiilor.

Primele biblioteci rurale care pot fi adoptate: Biblioteca Publică Cotnari, Biblioteca Comunală Erbiceni, Biblioteca Publică Bârnova, Biblioteca Comunală Românești, Biblioteca „Mihai Eminescu” Ciortești.

„Am inițiat acest nou program, complementar celui de donații de carte, pentru că am identificat nevoi mai multe și mai diverse ale bibliotecilor din mediul rural. După ce, timp de doi ani, le-am vizitat și am strâns impresii și idei de pe teren, am observat că putem face mai mult. Apoi, nu de puține ori am auzit despre firme care-și reînnoiesc mobilierul, iar cel folosit nu ar arăta deloc rău în sălile bibliotecilor pe care le propunem spre a fi adoptate. În plus, am realizat că nu există ludoteci în cadrul bibliotecilor publice, cum mici excepții, așa că ne-am gândit că donațiile ar putea cuprinde de asemenea jucării și jocuri de dezvoltare a inteligenței, precum și articole de papetărie și birotică“, a precizat senatorul Dan Lungu.

Până hăt de carte! și Adoptă o bibliotecă! sunt două inițiative ce vor să contribuie la revitalizarea vieții culturale la sate și să implice cetățenii în acest demers

Proiectul Până hăt de carte! s-a născut în urma identificării problemelor cu care se confruntă cultura în mediul rural, în special consumul de carte. În doi ani de proiect, au fost donate 6.355 cărți donate, în 17 biblioteci din satele județului Iași.

Programul Adoptă o bibliotecă ! este complementar cu Până hăt de carte! și își propune să apropie donatorii de biblioteci pe o perioadă mai lungă, prin donații recurente de carte, jocuri de dezvoltare a inteligenței, jucării, mobilier și accesorii de birotică și papetărie.

„Super food pentru toată familia” – Noua carte despre super-alimente a lui Jamie Oliver

Noua carte de bucate a lui Jamie Oliver, „Super food pentru toată familia” duce mai departe filosofia din spatele primului său volum despre super-alimente, „Super food în fiecare zi”, promovând de data aceasta mâncatul sănătos pentru toată familia.

Adaugă ceva nou în rândul preparatelor preferate ale familiei tale și mărește-ți repertoriul de rețete cu bucate bogate din punct de vedere nutrițional, dar și gustoase – transformă-ți meniul săptămânal într-un motiv de bucurie.

Strecoară câteva legume în plus la mesele din familie cu o porție de macaroane cu brânză și dovleac. Bucură-te de o cină ireproșabilă cu fajitas de pui, vinete, ardei gras și sos picant. Când ai nevoie să pregătești o masă fără pretenții, încearcă degețelele din piept de pui sau pastele cu pesto. Ori poate vrei să fii prevăzător cu niște crochete-gigant sau nuggets de pui care pot fi ținute în congelator. Poți folosi în moduri noi și neașteptate ingrediente pe care familia ta deja le îndrăgește: de exemplu chiftele de pește și cartofi dulci sau un porridge de ciocolată.

Fiecare rețetă este testată și gustată, conține informații nutriționale ușor de înțeles, inclusiv cantitatea de legume și fructe, pe lângă ultimul capitol, care este plin de sfaturi valoroase: de la cum să gătești alături de cei mici, la cum să îi mulțumești pe cei pretențioși, cum să ai o digestie mai bună, importanța fibrelor, cum să faci economii și, desigur, cum să introduci în dieta familiei tale ingrediente mai sănătoase.

Dacă ești în căutare de idei noi și a unei metode simple pentru a include mâncatul sănătos în rutina zilnică a familiei, „Super food pentru toată familia” este cartea pe care o cauți. Iar dacă vrei și alte rețete care îți vor schimba complet raportul cu alimentația, caută și primul volum despre super-alimente, „Super food în fiecare zi”.

„Super food pentru toată familia” de Jamie Oliver este disponibilă pe curteaveche.ro și în librării la prețul de 95 lei.

Omulețul din perete și alte povestiri fantastice, de Marian Coman – nou în colecția n’autor

Și dacă ești doar un personaj în cartea altcuiva? – aceasta e întrebarea sub imperiul căreia se citesc prozele din volumul Omulețul din perete și alte povestiri fantastice, de Marian Coman, cea mai nouă apariție din colecția de literatură română contemporană n’autor, de la editura Nemira.

Cartea este disponibilă pe nemira.ro și fiecare volum precomandat va fi însoțit de autograful autorului.

Cala, o femeie superbă și misterioasă, în jurul căreia se învârtesc multe dintre poveștile din carte. Sevăn, un bătăuș get-beget dintr-un sat uitat de lume. Fifi, o bibliotecară care face o descoperire inedită. Tanti Teofana, o ghicitoare care ascunde tot soiul de enigme și comori. Mile, un băiat dintr-un internat, care cunoaște un secret ce va schimba totul. Acestea sunt doar câteva dintre personajele care își dau mâna și te ghidează într-o aventură nebună, provocatoare, fără pereche. Ești pregătit să descoperi lumea cu alți ochi?

„Adevărul gol-goluț e că tocmai ai deschis o carte fabuloasă. Poveste după poveste, personaj după personaj, întâmplare după întâmplare, Marian Coman construiește în Omulețul din perete și alte povestiri fantastice un întreg univers, palpitant, așa cum numai un prozator autentic o poate face. Protagoniștii săi, marginali cu toții, vor ajunge în galeria ta de personaje memorabile, îmbinarea extraordinară a realismului cu fantasticul te va năuci, iar finalul, vai!, finalul te va neliniști. La lectură înainte, așadar!“ Eli Bădică, Coordonatoarea colecției n’autor

„Citind cartea lui Marian Coman, ai impresia că Stephen King dă drumul unui balon roșu printr-o gaură de iepure ce conectează suburbia americană de satul și litoralul românesc. Cu scene parcă desprinse dintr-un film de M. Night Shyamalan sau Guillermo del Toro, dar și cu o nostalgie discretă, scrisă într-un registru realist stăpânit excelent, lui Marian Coman îi reușesc grația pasului pe sârmă, dar și forța săpăturii narative de tip șvaițer, care perforează textul și interconectează poveștile între ele spre un final în care zidurile se transparentizează.“ Tudor Ganea

MARIAN COMAN s-a născut în 1977 la Mangalia. A trăit, însă, o lungă perioadă la Brăila, unde a fost jurnalist în presa scrisă și televiziune. A fost redactor șef al cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei, al revistelor Obiectiv Cultural și Nautilus și scenaristul benzilor desenate Harap Alb continuă și Tinerețe fără bătrânețe. A renunțat la presă în 2014 și, vreme de mai bine de trei ani, a trăit scriind proză și scenarii de benzi desenate. Este laureatul mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de Science-Fiction. A scris volumele Nopți albe, zile negre (2005), Testamentul de ciocolată (2007), Teoria flegmei. Apel la mitocănie (2008), Haiganu. Fluviul Șoaptelor (2015) și Haiganu. Furia Oarbă (2017) și scenariul romanului grafic TFB (2016), iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. În 2018, s-a alăturat echipei Editurii Nemira, unde coordonează imprintul Armada, dedicat literaturii SF, Fantasy și Thriller. În prezent, locuiește în București și este membru PEN Club România.