Filme Filme europene

Puterea tăcerii: Das schweigende Klassenzimmer (2018)

Das schweigende Klassenzimmer (2018) – The Silent Revolution
Regia: Lars Kraume
Distribuția: Jonas Dassler, Michael del Coco, Sina Ebell 

Cei dintre noi care au trăit o parte din viață în spatele Cortinei de Fier știu că acel zid nu a fost niciodată complet ermetic. Au existat crăpături – posturi de radio care transmiteau din Vest, rude care trăiau în străinătate, trimiteau scrisori și ne vizitau, cărți și muzică care circulau pe ascuns, toate spunând oamenilor care au trăit sub regim comunist și mai ales tinerilor că există o altă lume, acolo, departe, că există speranță, că există motive pentru a visa și a lupta. Au fost, de asemenea, momente în care s-au acumulat tensiuni interne, când mizeria materială și morală a împins oamenii să se răzvrătească. 1953 în Germania, 1956 în Ungaria, 1968 în Cehoslovacia, 1980 în Polonia, până în 1989, când tot sistemul comunist din Europa de Est a căzut, într-o țară după altă.

1956 a fost unul dintre cele mai spectaculoase, dar și unul dintre cele mai sângeroase momente din istoria blocului comunist. Revolta poporului maghiar împotriva sistemului dictatorial și a ocupației sovietice a fost zdrobită într-o manieră sângeroasă, dar cele câteva săptămâni de libertate au demonstrat că roțile istoriei pot fi oprite și întoarse înapoi și au trezit speranțe în toate țările ocupate din blocul sovietic. Germania a fost totuși un caz special. Partea estică a țării a format așa-numita Republică Democrată Germană (DDR), care a trecut direct de la nazism la comunism. Nu s-a întâmplat nimic adevărat și o dictatură a înlocuit-o pe cealaltă. Vechile generații au supraviețuit războiului, unii dintre ei ex-naziști, unii convertiți la versiunea stalinistă a socialismului. Generația tânără nu a cunoscut niciodată libertatea și multe dintre întrebările pe care le pune orice adolescent sau tânăr nu puteau primi un răspuns sincer de la părinții lor.

Germania anului 1956 este locul în are loc acțiunea filmului regizorului Lars Kraume, “The Silent Revolution” (titlul original este “Das schweigende Klassenzimmer”, care s-ar traduce “Clasa tăcută”). Bazat pe un episod real descris de unul dintre eroi într-o carte de memorii, este povestea unei clase de liceu în ultimul an, a cărei elevi, influențați de știrile despre revolta din Ungaria, decid să tacă două minute în timpul lecției de istorie. Ceea ce începe ca o combinație a unui joc și a unei rebeliuni adolescentine este interpretat și amplificat de către birocrații din sistemul școlar ca un act grav de revoltă, care duce la consecințe tragice – arestări, viața și locurile de muncă ale părinților în pericol și excluderea întreagii clase din școală. În aceste împrejurări sunt puse la incercare caracterele și relațiile dintre eroii tineri, precum și cele ale părinților și educatorilor lor.

Notă: Dacă pedeapsa pare exagerată pentru cineva, înseamnă că nu a trăit și nu s-a documentat despre ceea ce se întâmpla în sistemul comunist. Consecințele ar fi putut fi de fapt mult mai dure și probabil că acesta ar fi fost cazul dacă tinerii din grup erau cu câțiva ani mai în vârstă. În Germania și în alte părți ale blocului comunist, inclusiv România, mii de oameni au fost condamnați la ani grei de închisoare sau au fost trimisi în lagăre de reeducare, din cauza unor manifestații similare de solidaritate cu revoltele din 1956 din Ungaria.

Ce mi-a plăcut. Filmul reușește foarte bine să descrie atmosfera din 1956 din Germania de Est, atât în ​​detaliile caselor, străzilor, îmbrăcăminții, cât și în psihologia personajelor și senzația de presiune și supraveghere permanentă în care trebuiau să traiască. Mi-a plăcut în special descrierea și evoluția relațiilor dintre tinerii din grup, am simțit speranțele și temerile lor, revolta lor în fața nedreptății și neînțelegerea lor atunci când se confruntau cu minciunile pe care declamate de educatori dar chiar și de părinții lor. Întreaga echipă de actori face o treabă minunată în opinia mea.

Ce mi-a plăcut mai puțin. Ultima parte nu are autenticitate și arată ca un compromis cinematografic. Predică într-adevăr preotul despre povestea lui Iuda în momentul în care informatorul grupului întră în biserică? S-au întâlnit într-adevăr tinerii eroi în același tren în scenă finală? De asemenea, în opinia mea, există multe întrebări care nu au au răspuns, legate de atitudinea generației părinților. Germania de est a trecut peste noapte, în 1945, de la nazism la socialism. Ce s-a întâmplat cu toți ex-naziștii și soldații care s-au întors acasă după ce au luptat mulți ani în armata germană? Au devenit toți anti-naziști? Există două tăceri în acest film. Una este asumată de tinerii eroi ca o formă de protest. Celălalta este adoptată de generația mai în vârstă ca un mod de a disimula trecutul. Aceasta din urmă nu este abordată în acest film. Poate că există sau vor exista alte cărți sau filme care se vor apropia cu curaj similar și de aceste alte tăceri.

Nota: 8/10

Articole similare

Când disperarea te târăște dincolo de uman, printre târâtoarele nopții: Nightcrawler (2014)

Ionut Banuta

Prin blogosfera literară (5 – 11 februarie 2018)

Dan Romascanu

Landing on Their Feet (2017) – Noflot al HaRaglayim

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult