From Here to Eternity (1953) – De aici, in eternitate
Regia: Fred Zinnemann
Distributia: Burt Lancaster, Montgomery Clift, Deborah Kerr, Donna Reed, Frank Sinatra
From Here to Eternity a fost un film considerat destul de indraznet pentru epoca in care a aparut. In primul rand, el se situeaza in jurul unui subiect destul de delicat, de multe ori discutabil, controversat si plin de secrete, si anume atacul japonez de la Pearl Harbor, precum si felul in care erau pregatite unitatile din preajma pentru un asemenea atac neasteptat. De asemenea, in al doilea rand, a surprins in epoca (acum nimic nu pare surprinzator sub acest aspect) moralitatea personajelor: adulter, sex, violenta, prostitutie mascata, toate sunt prezente in film si probabil si in viata reala a anilor de razboi, cu toata scandalizarea lumii filmului si a publicului in anul aparitiei peliculei pe marile ecrane.

Cu toate acestea, este un film care a facut senzatie in epoca, fapt care se poate dovedi cu premiile Oscar pe care le-a primit, printre care cel pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor (Fred Zinnermann), cel mai bun scenariu (Daniel Taradash), cel mai bun actor in rol secundar (Frank Sinatra) sau cea mai buna actrita in rol secundar (Donna Reed). Un bilant deloc rau printre cele opt premii primite. De aceea, este important sa aflam ce anume se critica si ce anume poate fi laudat intr-un astfel de film. Este un conflict cazon, in primul rand. De cate ori nu ne-am aflat intr-un astfel de razboi surd, intre superiori si simplii soldati, intre cei care au ajuns in astfel de functii prin diferite modalitati si acum nu mai fac nimic important si cei care isi doresc o cariera in armata, dar nu pot reusi sa isi pastreze linia datorita rautatii si lipsei de omenie a celor mai mari.

In acest conflict, un om face diferenta. Sergentul Warden (interpretat de cerebralul Burt Lancaster) este un alt tip de om, reusind sa conduca din umbra unitatea in lipsa comandantului, dar in acelasi timp sa isi atraga simpatia soldatilor prin personalitatea sa si obiectivitatea in care isi duce la capat meseria. Nici el nu este deloc perfect, este supus greselilor si se indragosteste in cele din urma chiar de sotia sefului sau. Pe de alta parte, este soldatul Prewitt, cel care vine in armata cu propriile idei si principii si nu doreste sa se abata deloc de la ele. Iar cand oferta comandantului este ocazia unei armate usoare, cu conditia sa boxeze pentru echipa regimentului, el refuza si isi atrage oprobriul atat al colegilor, dar mai ales al superiorilor.
Este o lupta surda pentru supravietuire, dar si pentru a construi un alt gen de libertate, acel gen constrans de rigorile impuse de viata militara. Este un film al relatiilor umane, din mai multe puncte de vedere: al relatiilor dintre superiori si inferiori; al relatiilor dintre prietenii din armata, Prewitt avandu-l ca prieten de nadejde si neasteptat, intr-un fel, pe Angelo Maggio (un rol foarte bun reusit de Frank Sinatra); al relatiilor ascunse si adultere dintre barbati si femei; al relatiei sincere si inconstiente dintre Prewitt si Alma, o relatie intre doi oameni deosebiti si singuratici. Un film nemuritor.
1 comment