Easy A (2010) – Pacatoasa
Regia: Will Gluck
Distributia: Emma Stone, Penn Badgley, Amanda Bynes, Dan Byrd, Lisa Kudrow, Malcolm McDowell, Stanley Tucci
Easy A face parte dintre filmele pe care le-am tot evitat, dar care s-au dovedit in final simpatice si, mai ales, inteligente. Plecasem gresit de la premisa ca este doar un film despre adolescenti, plin de obsesii sexuale si de aluzii indecente, acelasi gen pe care il apreciam pe la (sub) 20 de ani si pe care am ajuns sa il simt doar ca un dezgust, ca niste momente filmate care nu au nimic comun cu filmul, ci doar o maniera de a ilustra ceea ce este mai scarbos in timpul adolescentei. Repet: nimic nu este asa in Easy A, este un film autentic, sincer, spontan si inovativ si care incearca sa ne (imi) schimbe prejudecatile cu privire la acest gen de filme.
Pentru toate cele mentionate mai sus, trebuie sa imi prezint argumentele, nu? Pe scurt, pentru ca in ultima vreme nu am timp decat de recenzii scurte si cuprinzatoare, filmul mi-a placut din prea multe motive, din care mentionez vreo… trei. In primul rand, felul in care a fost prezentata povestea lui Olive, atat de realista. Suntem in fata unei adolescente care are note bune, care invata si care are pasiuni ca oricare alt licean si totusi este privita ca o „tocilara”. Are prieteni care nu sunt priviti bine, dar pe care ea ii aprecieaza si le ofera ajutorul, indiferent ce consecinte are acesta asupra propriei vieti. In momentul cand prietenul homosexual ii solicita ajutorul, ea nu il respinge si devine o… tarfulita. Nu in sensul rau al cuvantului, ci doar in imaginatia celorlalti din scoala. Iar continuarea este suculenta, plina de momente inedite si foarte bine puse in context de scenarist si de regizor.
Aici intervine al doilea motiv pentru care acest film mi-a placut in mod deosebit: Emma Stone. O actrita tanara (22 de ani la data aparitiei filmului), plina de sex-appeal si totusi nu indecenta si nu suficient de… vampa (cred ca asta e cuvantul). Chiar am citit despre ea ca este in topul 100 FHM al celor mai sexy femei din lume in anul 2009, chiar daca pe locul 93. Stiind de pasiunea mea pentru frumoasele fete din filmele romantice, nu am fost descumpanit, insa ea a fost unul dintre motivele pentru care acest film depaseste granitele unei simple comedii adolescentine si devine o relatare sincera a momentelor critice ale adolescentei tarzii si a primelor clipe serioase ale vietii.
Al treilea motiv poate fi considerat la fel de bine personal, dar si universal valabil: familia lui Olive este pur si simplu innebunitoare. Tatal sau, interpretat de mereu colosalul Stanley Tucci si mama sa, interpretata de Patricia Clarkson, sunt enervanti de amuzanti, sunt enervanti de moderni si adaptabili oricarei situatii, sunt parintii model pe care si i-ar dori toata lumea. Au o apreciere sincera asupra situatiilor, insa cu zambetul pe buze indiferent de lumea nebuna in care a intrat Olive si de felul in care este privita de catre colegi si profesori. Va recomand acest film nu numai pentru aceste motive, restul trebuie sa le descoperiti singuri.
2 comments
Exact de la aceiasi premisa am plecat si eu. Cu toate acestea am fost placut impresionat. Emma Stone da dovada de talent. Iti recomadn si Paper Man 🙂
Merci, nu l-am vazut, chiar o sa il caut, mi-a placut Emma 😉