Filme Filme europene

Amantul improbabil: Le mouton enragé (1974)

Le mouton enragé (1974)
Regia: Michel Deville
Distribuția: Jean-Louis Trintignant, Jean-Pierre Cassel, Romy Schneider, Jane Birkin

Michel Deville ne-a părăsit în mod discret cu câteva săptămâni în urmă și dispariția sa ar fi trecut neobservată, pentru mine cel puțin, dacă unele posturi de televiziune nu ar fi marcat tristul eveniment programând câteva dintre filmele sale. Contemporan și coleg cu formidabila generație a Noului Val, Deville a fost un regizor interesant și destul de prolific. Ceva mai ‘cuminte’ în stil decât colegii săi cei mai faimoși, el a fost mai îndrăzneț în alegerea temelor, realizând (și uneori scriind) filme despre relații neobișnuite între bărbați și femei, care se petrec în medii sociale în care corupția și ambiguitatea sunt regulă. Era considerat și un excelent ‘regizor al actorilor’, astfel încât pe genericul filmelor sale apar numele majorității actrițelor și actorilor francezi cunoscuți ai epocilor în care a creat. ‘Le Mouton enragé’ (titlul distribuirii engleze este ‘Love at the Top’), lansat pe ecrane în 1974, este un astfel de exemplu. Am ales să văd filmul pentru distribuția să formidabila și am descoperit un film interesant, o poveste de ascensiune sociala prin mijloace neobișnuite care nu ar fi putut fi adusa pe ecran în acest fel astăzi, și daca vreodată un ‘remake’ va fi făcut, el va arăta cu totul altfel.

Nicolas Mallet este un funcționar de bancă îmbrăcat în costume cenușii și purtând cravate insipide. Timid și neinteresant, se lasă manevrat de prietenul său Claude Fabre, un scriitor ratat care trăiește din lecții particulare de gramatică franceză date în bistrouri. Un fel de marionetă manipulată spre fapte și aventuri mult diferite de profilul său psihologic. La indemnul lui Claude, Nicolas intră în relație cu femei foarte diferite, apoi cu politicieni, își părăsește serviciul stabil pentru a deveni intermediar în politică (azi l-am numi lobybist) și în afaceri dubioase la nivel din ce în ce mai înalt. Culmea este că schema reușește dincolo de orice așteptări. Marioneta se dovedește a fi un amant talentat, femeile pe care le cucerește sunt superbe și politicienii pe care îi susține sunt aleși în Parlament. Pentru manipulatorul Claude singura răsplată pare a fi relatările detaliate pe care Nicolas le face despre aventurile sale. Orice afacere în piramidă riscă însă până la urma să se prăbușească.

În povestea preluată din romanul lui Roger Blondel, separarea dintre rolurile bărbaților și ale femeilor în relații este una care nu ar fi acceptată în filmele de azi. Nicolas, în spatele timidității sale, este un seducător aproape predător iar femeile care îl întâlnesc par să-i devină ușor victime. Dar oare chiar așa să stea lucrurile? Cele trei femei pe care le întâlnește Nicolas (interpretat de Jean-Louis Trintignant) sunt foarte diferite una de cealaltă. Marie-Paule (Jane Birkin la piscul tinereții și al frumuseții) este poate și prostituată, dar este sincer îndrăgostită. Roberte (Romy Schneider într-unul dintre cele mai senzuale roluri ale sale) caută o scăpare dintr-o căsnicie plictisitoare și își cunoaște bine interesele, chiar dacă acestea ies în afara normelor sociale. În fine, Flora (Florinda Bolkan) își administrează relațiile în mod calculat și nu se pretează deloc rolului de victimă. În spatele tuturor acestor intrigi sociale jucate cu uneltele amorului se află Claude, intepretat de Jean-Pierre Cassel, pe care îl numim astăzi aproape automat ‘tatăl lui …’, dar care era el însuși un actor formidabil. Văzându-l în acest film înțelegem de unde a moștenit fiul talentul dar și privirea bărbatului care știe mult mai multe decât spune. ‘Le Mouton enragé’ este un film care trebuie văzut fără prejudecați și mai ales nu prin prisma moralismului cinematografic al anului 2023. Nu este cel mai bun film al lui Michel Delville, și tocmai de aceea este o dovadă că acesta a fost un regizor al cărui nume nu trebuie să fie nici uitat, nici ignorat.

(Un comentariu despre traducerea titlului. Titlul în engleză nu are nicio legătură cu cel original. În schimb, dacă ar fi să traducem titlul original în românește, el ar fi ‘Mielul turbat’. Acesta era și titlul unei piese a dramaturgului român Aurel Baranga, care are tot un erou timid, care iese din tiparele personalității sale pentru a crea o schimbare în lumea din jur. Coincidență? Plagiat? Nu vom ști niciodată. În orice caz, piesa lui Baranga a avut premiera în 1958, 16 ani înaintea filmului lui Michel Deville.)

Nota: 6/10

(Sursă fotografii: IMDb.com, https://www.tv5mondeplus.com/en/details/vod/106971315_74079A)

Articole similare

Vă rog, nu faceți și partea a treia (dacă nu aveți o idee nouă cu adevărat grozavă)! – Now You See Me 2 (2016)

Dan Romascanu

Jurnal oniric: „Anul mutilat”, de Cristina Eșianu

Dan Romascanu

Prin blogosfera literară (2 – 8 octombrie 2017)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult