Carti Carti de fictiune Recomandat

Mama, de Pearl S. Buck

Mama”Mama”, de Pearl S. Buck

Editura Polirom, Colecția ”Biblioteca Polirom. Proza XX”, Iasi, 2013

Traducere din limba engleză de Ioana Oprica

In 1938, Premiul Nobel pentru Literatura era castigat pentru prima data de o scriitoare americana, Pearl S. Buck. Nascuta in S.U.A., dar facand parte dintr-o familie de misionari, viitoarea scriitoare isi petrece o mare parte din copilarie in China rurala a inceputului de secol XX. Particularitatile si specificitatea stilului de viata chinez din catunele uitate de lume au prins viata in penita autoarei, care le-a facut cunoscute publicului american pentru prima data in romanele sale.

Mama“, cel de-al patrulea roman al sau, n-ar fi ajuns niciodata in mainile cititorilor, daca autoarea si-ar fi urmat impulsul de a-l distruge, asa cum marturiseste in autobiografia sa, temandu-se ca nu se ridica la inaltimea operelor sale precedente. Castigarea Premiului Pulitzer pentru “The Good Earth” i-a adus faima, recunoastere internationala si un anumit nivel al asteptarilor cititorilor.

Din fericire, “Mama” a vazut lumina tiparului, lansand o provocare iubitorilor de lectura. O provocare pentru ca “Mama” nu este un roman obisnuit, este mai mult un studiu de personaj, o descriere aprofundata a vietii unei sotii de taran care traieste intr-un catun sarac al zorilor epocii comuniste.

Pearl S. Buck
Pearl S. Buck

Nici mama, nici membrii familiei sale nu au nume, personajele capatand astfel valente universale. Viata mamei si a familiei sale este grea si devine din ce in ce mai grea pe masura ce trece vremea. Opiniile si viziunea asupra vietii ii sunt influentate de traditia patriarhala perpetuata de secole in comunitatea in care traieste.vMama are “…o fata lata, aspra si cu buze pline, închisa la culoare si inrosita de vant si soare. Ochii ei negri luceau in lumina – ochi nemaipomenit de limpezi, asezati chiar dedesubtul sprancenelor. Nu era o fata frumoasa, ci patimasa si buna. S-ar fi putut spune ca era o femeie iute la manie, dar o sotie buna si-o mama  calda si binevoitoare cu batrana din casa ei”.

Intr-o lume in care munca ii ocupa intreaga viata si da sens acesteia, mama nu are timp sa se concentreze pe nimic altceva. Are copii, dar nu-i constientizeaza ca atare, ci ca potentiale ajutoare la munca. Are o soacra de care are grija si care este doar o gura in plus de hranit. In poveste apar si vecini, dar cu ei interactioneaza foarte putin, o singura persoana capatand statutul de prietena. Lecturand “Mama”, traiesti senzatia ca faci un inventar al loviturilor pe care le poti incasa de la viata. Fiecare moment al vietii sale mama il traieste pentru altcineva, pentru bolul de orez pe care trebuie sa-l puna in fata copiilor, pentru onoare, conveniente si pentru gura satului.

O singura data isi permite sa ignore regulile stricte intre care traieste, permitandu-si un scurt moment erotic clandestin, care ii va perturba linistea sufleteasca si o va scoate din rutina. ”Dar din tot sufletul ei tainic isi dorea sa nu fi savarsit pacatul. Cu cat isi dorea mai mult, cu atat se intreba cum ar fi fost posibil si toata scarba i se intoarse impotriva acelui barbat cu chipul neted, dispretuindu-l pentru pacatul ei si pentru ca acum nu mai exista cale de ispasire. In ceasul acela de scarba si dispret, se vindeca de focul si de tineretea ei, iar de atunci incolo nu se mai numi o femeie tanara.”

“Mama” este scrisa intr-un stil arhaic, simplu, direct, fara artificii lingvistice, care se apropie de limbajul zilnic al taranilor portretizati. Abilitatile descriptive ale scriitoarei Pearl S. Buck te transporta in coliba mamei, alaturi de sot, soacra si copii, facandu-te partas la trairile si bucuriile simple care ii guverneaza viata. O viata pe care tu, cititor din secolul XXI, o percepi ca pe o experienta exotica, care, dincolo de durere si fatalism, lasa sa se intrevada si o umbra de optimism.

Puteti cumpara cartea acum, de pe site-ul Editurii Polirom.

Articole similare

Acasă. O istorie a vieţii private, de Bill Bryson

Delia Marc

Fragment în avanpremieră: ”Veneţia”, de Jan Morris

Jovi Ene

Firmanul orb, de Ismail Kadare

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult