Carti Eseuri

Cele mai recente descoperiri despre hominizi: Sapiens, de Silvana Condemi și François Savatier

”Sapiens. Cele mai recente descoperiri”, de Silvana Condemi și François Savatier
Editura Humanitas, București, 2020
Traducere din limba franceză și note de Nicoleta Neagoe

Un cercetător (nu oricare, ci un paleoantropolog) și un ziarist (nu oriunde, ci la revista Pour la Science) scriu o altfel de carte, un punct de plecare esențial pentru cei interesați de evoluția omului și interesați, în același timp, de cele mai recente descoperiri arheologice. Esențial pentru că cei mai mulți dintre noi știm doar cadrul eneral, doar informații elementare, de cultură generală, fără să aprofundăm aceste științe cu totul unice. Am auzit de Homo Sapiens pe când am vizitat Muzeul Antipa sau Natural History Museum din Londra, știm oarece informații despre apariția focului sau limbajului, despre desenele rupestre din Franța sau Spania, despre omul de Neanderthal și despre Lucy.

Ne lipsesc, așadar, informațiile noi, descoperirile ultimelor decenii, pentru că tot ce am învățat sau ce știam provine din timpurile în care eram noi înșiși la liceu sau la facultate. Și aici intervine ”Sapiens”, de Silvana Condemi și François Savatier, foarte inspirat și clar subintitulat ”Cele mai recente descoperiri”. Cei doi autori ne actualizează informațiile, dar fără a lăsa deoparte esențialul, oferind o imagine de ansamblu asupra începuturilor omenirii și nu numai. Chiar dacă volumul are puțin peste 130 de pagini, el nu lasă deoparte nicio informație importantă, oferind în același timp și amănunte esențiale, dar și discutând teorii, confirmându-le sau negându-le pe cele mai importante.

Este clar pentru aproape toată lumea (așa cum este clar că trebuie să excludem din această discuție pe cei care resping cu totul teoria evoluționistă) că oamenii au descins din maimuțe, iar cele mai importante dovezi în acest sens provin din Africa, ceea ce indică originea africană a genului uman. Nu este de mirare că acolo au apărut diferitele forme de hominizi preumani, de acolo au plecat să cucerească lumea Sapienșii, acolo s-au ridicat în două picioare, acolo a fost găsită Lucy și rudele acesteia. În continuare, Africa ne surprinde prin descoperirire sale.

Cei doi autori urmăresc îndeaproape evoluția hominizilor și a omului. Fiecare capitol oferă informații în plus pe lângă cele cunoscute și pune accentul pe unul sau altul din factorii importanți ai evoluției. Astfel, un capitol întreg tratează cultura (nu în sensul strict al culturii contemporane, ci al ansamblului de trăsături comportamentale, de simboluri și idei din cadrul unui grup), în vreme ce altul explică evoluția imensă pe care a adus-o apariția limbajului. Dar dincolo de acestea, o seamă importantă de ”mici descoperiri” sau evoluții au condus la apariția omului așa cum îl știm: mersul biped, dezvoltarea și mărirea capacității cerebrale, descoperirea focului (cea mai veche vatră incontestabilă datează de acum 790.000 de ani, din Gesher Benot Ya’aqov, din Israel), capacitatea de a alerga pe două picioare:

„Poziția bipedă a eliberat mâna. Evoluția ei sub influența culturii, în special a făuririi de unelte, a făcut din ea o veritabilă mașină-unealtă programabilă, ale cărei isprăvi sunt spectaculoase. Mii de receptori și o enormă parte din creier au rolul de a o ghida. Poziția verticală a condus însă și la o redistribuire a întregului corp, care ne permite să alergăm. Iar alergatul a făcut să ne pierdem părul de pe piele…” (pag. 47)

Mai departe, autorii consideră că elementul esențial, care a permis progresul spre omenire, dar și care a făcut prima demarcație cu adevărat clară între oameni și celelalte animale, a fost plecarea din Africa, ”printre cele mai mari elemente geologice și istorice din istoria Pământului”. Iată că era pentru prima oară în istorie când un animal (că doar asta suntem, până la urmă!) își părăsea zona predilectă, considerată cea mai bună din punct de vedere climatic, pentru a exploare noi teritorii, chiar nepotrivite sau adverse. Doar am ajuns, încă de pe atunci, inclusiv în zonele polare, și nu numai că am ajuns, dar ne-am și adaptat acestora.

Este momentul în care Silvana Condemi și François Savatier pun accentul pe propriile teorii, contrazicând una dintre cele mai cunoscute teorii istorice, precum cea privind ”revoluția cognitivă”, atât de prizată acum și promovată de Yuval Noah Harari în best-seller-urile sale. Ei bine, explicația e plauzibilă: nu a existat nicio revoluție cognitivă, care să determine o trecere bruscă de la omul de Neanderthal la Homo Sapiens. Aceștia erau foarte asemănători în acea perioadă, aveau aceleași aptitudini tehnice, aveau limbaj verbal și non-verbal, volumul cerebral era comparabil. Ceea ce a dus la impunerea Sapiens a fost dezvoltarea (în timp, nu bruscă, nu printr-o revoluție) vieții sale sociale, dar și comportamentul față de natură (Sapienșii au crescut rapid din punct de vedere numeric și au dus la extincția mamiferelor din jur, inclusiv a oamenilor din alte specii).

O ilustrație (pe care o puteți găsi în carte la pagina 105) ne demonstrează, pe scurt și mai ușor de înțeles, felul în care a evoluat Homo sapiens de la apariția sa undeva în Africa până la cucerirea întregii lumi. Numele acestei ilustrații: Fabrica de Sapiens.

Apoi a urmat ceea ce știm: sedentarizarea, agricultura, primele comunități și societăți, domesticirea, economia de producție (de depozitare), războaiele, primele state. Nu neapărat, desigur, în această ordine. Nici măcar nu a existat vreo revoluție în evoluție. Nici cea cognitivă, nici cea neolitică. Toate s-au făcut treptat, în zeci sau sute de mii de ani, nimic nu a fost brusc sau imediat și nimic nu a fost în același mod pe diferitele zone ale lumii. Toate acestea sunt însă tratate mai detaliat în volumele de preistorie și istorie. Evoluția Sapiens, așa cum îl cunoaștem astăzi, s-a încheiat undeva în preistorie.

Cum spuneam mai sus, ”Sapiens” este un volum care pune accentul pe cele mai recente descoperiri ale trecutului umanității, punându-le într-un context modern, contrazicând unele dintre cele mai cunoscute teorii istorice sau oferind argumente noi în privința altora. Ideea este excelentă, iar volumul de față este un punct de plecare pentru cei interesați de evoluția omului.

Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas/Libris.ro/Elefant.ro.

(Sursă fotografii: Babelio.com, LibHumanitas.ro)

Articole similare

”Am fost mereu o mare cititoare” (María Dueñas, FILIT 2019)

Jovi Ene

O mie de femei albe, de Jim Fergus

Jovi Ene

Pledoarie pentru refugii: Lansare Cartografia lumii de dincolo, de Laura T. Ilea

Carmen Florea

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult