Carti

Portret de familie cu depresie cronică și cățel: „Gândește-te că nu mai sunt”, de Adam Haslett

„Gândește-te că nu mai sunt”, de Adam Haslett Editura Paralela 45, Colecția Ficțiune Fără Frontiere, Pitești, 2020 Traducere de Alexandra Turcu Colecția Ficțiune Fără Frontiere a Editurii Paralela 45 mi s-a părut, de prima dată când am dat cu ochii de ea online, de urmărit. Mărturisesc cu mâna pe… copertă că a contat și „ambalajul”, în ciuda proverbelor care ne îndeamnă să nu judecăm nici oamenii după veșminte, nici cărțile după coperți. Cu toate acestea, design-ul minimalist, în culori care ți se imprimă pe retină, nu poate fi ignorat. (mai mult…)

Mâncare bună și mâncare inutilă: ”Istoriile alimentației”, de Jacques Attali

”Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca?”, de Jacques Attali Editura Polirom, Colecția Plural M, Iași, 2020 Traducere din limba franceză de Dan Petrescu Motto: ”Hrana este inseparabilă de nașterea limbajului. Este un subiect de conversație, în același timp în care mama e un prilej de a conversa. A vorbi când împarți cu alții mâncarea este și un semn de pace. Invers, refuzul de a împărți cu altcineva un aliment e socotit în aceste societăți drept o marcă de ostilitate sau semnul unei tentative de otrăvire.” (pag. 30) Jacques Attali își împarte indirect ”Istoriile alimentației” în două părți mari, distincte, total diferite ca subiect și ca abordare. Dacă ar fi fost să aleg, aș fi citit doar prima parte, mult mai apropiată de ceea ce înțelegem acum a fi o carte de popularizare a științei. Astfel, prima jumătate a volumului este foarte interesantă, foarte bine documentată, în care prin capitole scurte și pasaje bine țintite autorul face o istorie pe înțelesul tuturor a alimentației omenirii, din cele mai vechi timpuri și până în prezentul consumerist și distrugător de sănătate. Hrana a fost mereu indispensabilă omului, ar fi culmea să contrazicem asta. Odată cu apariția limbajului și cu sedentarizarea populațiilor, au apărut diferențieri importante atât în privința hranei (care devine mult mai agricolă decât în trecut, și mult mai locală – omul mănâncă ce îi oferă pământul din jur), cât și în privința obiceiurilor specifice. Fiecare popor, fiecare stat are tradiții proprii în privința mâncării și a felului de a sta la masă, care devine un ritual zilnic și prilej de discuții și de hotărâri importante privind viitorul comunității. Jacques Attali face o treabă excelentă în această parte a cărții: informațiile sale sunt documentate (zeci de pagini de bibliografie la final); ne prezintă o istorie a alimentației destul de exactă din punct de vedere istoric și cronologic; nu ezită să dea verdicte și să lege lucrurile și să le așeze în context; reușește să atragă cititorul prin informații inedite și prin mult umor (istoria furculiței este fascinantă și amuzantă, la fel cum putem privi acum felul de a mânca – și a categorisi mesenii – al grecilor și romanilor): ”Napoleon detestă să-și piardă timpul la masă; nu rezistă mai mult de cincisprezece minute. Pentru el, timpul acordat alimentației este o formă de ”corupere a puterii”. Nu-i plac decât mâncărurile simple: supele, puii sub diferite forme, cartofii, lintea, pastele cu brânză. Bea aproape numai Chamberin, îndoit cu apă.” Abia cu secolul al XX-lea, pe care autorul îl consideră ”cel mai nociv secol al alimentației umane”, tonul cărții se schimbă treptat și devine mai serios, mai puțin istoric și mai alarmist. Aici statisticile au prioritate, pentru că este zona istorică cea mai cercetată, cea mai bine documentată în toate direcțiile. Sunt trase mai multe semnale de alarmă asupra acestui prezent consumerist, în care industria agroalimentară (și nu numai) distruge mâncarea sănătoasă, mâncarea tradițională și întregul accept este pus treptat pe fast-food. Există și aici statistici inedite sau amuzante (precum cea privind cei…

“Dispariția lui Josef Mengele”, de Olivier Guez. Cain modern rătăcind în America de Sud

“Dispariția lui Josef Mengele", de Olivier Guez Editura Meteor Press, București, 2019 Traducere din limba franceză de Daniel Voicea “...nu-i pierdut decât cel care se abandonează singur...” Îngerul morții. Cu toții suntem familiarizați cu imaginea înfricoșătoare a doctorului nazist Josef Mengele care a realizat cu asprime și  fără milă numeroase  experimente în lagărul de concentrare de la Auschwitz, în timpul celui  de-al Doilea Război Mondial. Cruzimea, zelul maniac și cinismul său sunt susținute prin actele sale condamnabile, crimele ce au distrus zeci de mii de vieți nevinovate în spiritul catehismului nazist, al teoriei rase pure ariene  fiind analizate în cadrul unor studii exhaustive. Astfel, romanul istoric “Dispariția lui Josef Mengele", de Olivier Guez se evidențiază prin armonia dintre caracterul livresc și timbrul autentic al autorului, care zugrăvește nu doar destinul lui J. Mengele, ci a tuturor naziștilor ce emigrează în America de Sud, regiune ce a devenit un spațiu protector pentru criminalii de război din Germania. (mai mult…)

Prin blogosfera literară (27 iulie – 2 august 2020)

Ce vom citi in luna august? Adriana Gionea de la 'Postmodern' ne propune nu mai putin de 40 de carti noi. Printre ele: 'Biblioteca de pe Lună este o poveste de dragoste ce leagă Barcelona de spaţiul cosmic. Iubirea se înfiripă între Verne, un specialist în limba sanscrită, și Moira. Ea este angajata primei staţiuni turistice de pe Lună, fiind responsabilă de telecomunicaţii. Verne va face orice pentru a putea ajunge pe Lună, în staţiunea construită de un magnat indian. Biblioteca de pe Lună va fi surpriza verii pentru fanii autorului Francesc Miralles, devenit faimos datorită romanelor Iubire cu “i” mic și Wabi-Sabi.' (mai mult…)

Nu poți fugi de tine! – „Pierdută pentru totdeauna”, de Amy Gentry

„Pierdută pentru totdeauna” de Amy Gentry Editura Paralela 45, Colecția Bestseller, Pitești, 2020 Traducător: Silvia Sbârnă-Bogaciu Secretele au mereu tendința să devină realitate și oricât de ascunse, de voalate sunt, mai devreme sau mai târziu, acestea devin parte dintr-o normalitate a absurdului. Mă conving deseori de această legitate, atunci când văd cum familii frumoase se destramă brusc și oamenii care înainte se iubeau, acum sunt străini care se dușmănesc. Da, adevărul este, de cele mai multe ori, extrem de incomod și de neplăcut, dar e ca pilula amară care te poate trata, fără să-ți lase sechele de ordin moral. Anume la aceste gânduri am ajuns la finalul lecturii romanului detectiv „Pierdută pentru totdeauna”, semnat de Amy Gentry, tradus la Editura Paralela 45, în 2020. (mai mult…)

Un trecut necunoscut: Toate viețile pe care nu le-am trăit, de Anuradha Roy

”Toate viețile pe care nu le-am trăit”, de Anuradha Roy Editura Humanitas Fiction, Colecția Raftul Denisei, București, 2020 Traducere: Cristina Nicolae ”Dacă îți dorești să fii fericit o oră, bea vin; dacă vrei să fii fericit trei zile, căsătorește-te. Dacă vrei să fii fericit opt zile, omoară-ți porcul și mănâncă-l; dar dacă vrei să fii fericit pentru totdeauna, fă-te grădinar.” (pg. 95) Publicat în 2018, romanul Toate viețile pe care nu le-am trăit are în centru drama lui Mîșkin Chand Rozario, ”grădinar emerit într-un oraș neînsemnat”. Abandonat de mamă în copilărie, eroul poveștii trăiește o dramă continuă cu ramificații adânci în toate aspectele vieții. Lipsa de afecțiune din partea tatălui și incapacitatea de a se simți confortabil în noua familie după ce acesta se recăsătorește sunt mobilurile unei existențe în care lumea vegetală devine primordială și completează nevoia de succes profesional, dar și de intimitate. (mai mult…)

Când aventura continuă: ”Secretul Scorburii Întunecate”, de Kieran Larwood

”Secretul Scorburii Întunecate”, de Kieran Larwood Editura Paralela 45, București, 2019 Traducere: Viorel Zaicu Încă de când a apărut primul volum al sagăi lui Podkin cel fără o ureche, am fost fascinat atât de editarea deosebită pe care Editura Paralela 45 a acordat-o acestei epopei atât de simpatice, dar și de conținutul efectiv. Kieran Larwood se dovedește a avea o frumoasă și debordantă imaginație care împletește câte ceva pentru fiecare vârstă – înțelepciunea celor în vârstă de la care cei mici au ce învăța cu vârf și îndesat, un umor subtil pe care poate doar cei mari îl pot sesiza, precum și o sumedenie de lecții de viață pentru copii, părinți și bunici. (mai mult…)

Anselm Grün – „Frumusețea” și „Prietenia este un dar”. Doi piloni ai unei societăți conștiincioase

”Frumusețea”, de Anselm Grün Editura Paralela 45, Colecția Biblioteca Pentru Suflet, Pitești, 2019 ”Prietenia este un dar”, de Anselm Grün Editura Paralela 45, Colecția Biblioteca Pentru Suflet, Pitești, 2019 "Când totul devine utilitate, omul e privat de propria-i demnitate." Pentru toți cei care-mi citesc cronicile literare sau care mă urmăresc în mediul virtual, țin să menționez că am o atitudine destul de distantă față de religie și dogmă. Nu pentru că nu aș crede, ci pentru că m-am convins, acest subiect naște războaie, de aceea credința mi se pare mereu potrivită pentru a fi păstrată în adâncurile inimii. Am avut ocazia de a lectura cărți în care substratul religios abundă, dar de fiecare dată mă protejam sub platoșa unei curiozități sănătoase și echilibrate. (mai mult…)

Un ”program” în 4 pași: Planul de recuperare a sistemului imunitar, de Dr. Susan S. Blum

”Planul de recuperare a sistemului imunitar. Un program în 4 pași recomandat pentru tratarea bolilor autoimune”, de Dr. Susan S. Blum și Michele Bender Editura Herald, Colecția Terapia, București, 2020 Traducerea din limba engleză: Ioana Mihalache Trebuie să spun încă de la început două chestiuni, care pot fi considerate importante în felul în care am judecat această carte și am scris prezenta recenzie: în primul rând, sunt ”fericitul” posesor al unei boli autoimune și interesat în ceea ce se scrie sau se discută despre acest subiect sensibil; în al doilea rând, nu sunt și nu am fost niciodată adeptul medicinei alternative, a celei homeopate sau exclusiv a celei naturiste sau strict nutriționale. Cred că medicina tradițională deține încă cele mai importante instrumente care ne pot salva viețile. Autoarea acestei cărți, dr. Susan S. Blum, nu beneficiază astfel de încrederea mea absolută și nici nu și-a câștigat-o după ce am citit cartea, fiind adepta așa-zisei ”medicini funcționale”. De altfel, redactorii de la Editura Herald au definit, într-o notă de subsol, această formă de medicină: (mai mult…)

Prin blogosfera literară (20 – 26 iulie 2020)

Radu-Ilarion Munteanu (rim) scrie pe blogul sau despre volumul de povestiri al scriitoarei Andrea H. Hedeş 'O întâlnire pe strada Hazard' aparut la Editura Neuma: 'Deja  uzuala avertizare auctorială asupra caracterului întâmplător al unor similituini de nume, personaje, evenimente şi locuri provoacă cititorul înainte de a citi prima frază. Îl provoacă la a recunoaşte posibilele false coincienţe. Sau cel puţin a paria pe eventuale recunoaşteri. Şi ocazia se prezintă din primele pagini. O stradă care porneşte de la gară spre centru şi traverează un râu pe un pod. La prima vedere o structură banală. Probabil sunt destule oraşe în ţară (tutuşi nu în alta) unde există aşa ceva. Ba chiar presupusul paralelism dintre calea ferată şi apa curgătoare ce traversează oraşul ţine de uzual. La fel situarea excentrică a gării. Dar sună imeiat un clopoţel. Cititorul e atenţionat. Strada cu pricina se numeşte… Hazard. Element principal al titlului romanului. Gara îşi încheie rolul. Nu se va mai întâmpla nimic în jurul gării. Dar se vor întâmpla multe pe pod. Numit Podul de fier. Majoritatea în întâmplări repetitive, bănuite după prima intre ele a fi vis, de către chiar eroină. Şi toate fiind confirmate a fi vise înainte e final.' (mai mult…)