Recomandat Stiri

Concurs: Câștigă un pachet de trei cărţi, oferit de Editura Polirom! – ÎNCHEIAT!

OnoareConcursul nostru de azi dă ocazia unui norocos şi inspirat comentator să câştige un pachet format din trei cărţi apărute recent în noile colecţii ale “Bibliotecii Polirom”: “Onoare“, de Elif Shafak, Nord-Vest“, de Zadie Smith şi Ziua când au dispărut porumbeii“, de Sofi Oksanen.

Despre “Onoare“, de Elif Shafak:

Onoare este o poveste zguduitoare despre crima, iubire si familie, care se intinde pe trei generatii, urmarindu-si personajele in locuri extrem de diferite, dar la fel de fascinante – un sat kurd izolat de linga Eufrat, galagiosul si exoticul Istanbul, ploioasa Londra. Esma, o tinara de origine kurda stabilita in Londra, asterne pe hirtie povestea familiei sale, de la nasterea sub auspicii nefaste a mamei si a surorii ei gemene – Pembe si Jamila – pina la sfirsitul lor tragic. Onoare este in acelasi timp un exercitiu de exorcism menit sa purifice sufletul Esmei de ura impotriva fratelui care i-a ucis mama si o poveste moralizatoare ce arata cit de nociva poate fi obsesia onoarei pentru mintea necoapta a unui adolescent de saisprezece ani. Shafak abordeaza in cel mai recent roman al ei o tema extrem de actuala, cea a „crimelor de onoare”, care continua sa fie o realitate inspaimintatoare nu numai in societatile musulmane, ci si in comunitatile de imigranti din Vest.

Nord VestDespre Nord-Vest“, de Zadie Smith:

Nord-Vest este povestea a patru personaje (Leah, Natalie, Felix si Nathan) care traiesc in acelasi cartier, populat de tot felul de oameni, un cartier de emigranti si localnici, cu farmecul si pacatele oricarei zone urbane aglomerate. Considerat de critici un roman joycean, volumul impleteste cu maiestrie povestile celor patru protagonisti, oferind in acelasi timp panorama unei lumi dinamice, plina de viata, uneori cruda, alteori duioasa, dar mereu captivanta. Iubirea, ura, prietenia si nostalgia sint temele dominante ale acestei istorii in care se intersecteaza in chip surprinzator destine dintre cele mai diverse.

Despre Ziua când au dispărut porumbeii“, de Sofi Oksanen:

Ziua cind au disparut porumbeii este o poveste cutremuratoare despre ocupatie, rezistenta si colaborationism care se petrece intr-o Estonie devastata de cel de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul urmareste destinele sinuoase a trei personaje aruncate fara veste in aceasta lume haotica: Roland, un luptator pentru independenta principial; varul lui, Edgar, pregatit sa faca aproape orice pentru a-si ascunde secretele si a-si pastra relatiile cu puternicii zilei; si sotia lui Edgar, Juudit, care este sfisiata intre iubirea pentru un ofiter german, teama de a se intoarce la casnicia ei nefericita si neconsumata si relatia cu idealistul Roland.

Pentru a castiga pachetul de trei cărţi, va rugam sa răspundeţi la următoarea întrebare:

Care este cartea dvs. preferată din literatura universală și care este motivul?

Condiţii de participare :

  • folosiţi o adresă de e-mail validă;
  • lasati un SINGUR comentariu (de pe aceeași adresă de e-mail, de pe același IP, etc.);
  • cel mai inspirat răspuns va fi desemnat câştigător, dintre comentatorii care respectă condițiile de participare și răspund la întrebarea formulată, de către echipa Filme-carti.ro.

Asteptam comentariile dvs. pana miercuri, 17 iulie 2013, inclusiv, iar castigatorul va fi anuntat pe aceasta pagina si pe adresa de e-mail pentru comunicarea datelor personale, respectiv nume si adresa postala, unde va primi un pachet format din trei cărţi apărute recent în noile colecţii ale “Bibliotecii Polirom”: “Onoare“, de Elif Shafak, Nord-Vest“, de Zadie Smith şi Ziua când au dispărut porumbeii“, de Sofi Oksanen.

Succes!

Concursuri Online

Later edit (21 iulie 2013): Concursul s-a incheiat, multumim tuturor pentru participare.

Cel mai inspirat raspuns: comentatorul Rodica Gavril – ”Din frageda adolescenta, cand sufletul meu invatat sa vibreze puternic, atunci cand isi regasea linistea si echilibrul in lumea mirifca a cartilor, si pana acum, cand cartile imi sunt, in continuare, cei mai buni prieteni (pentru ca nu-mi cer niciodata nimic, dar imi ofera totul, fericite atunci cand gasesc stropul acela de timp in care le deschid si le imbratisez), mi-am pastrat aceeasi preferinta – “Pride and Prejudice” (“Mandrie si prejuecata”), scrisa de Jane Austen. O lume extraordinara, cu personaje vii si diverse, un dialog spumos, spirit de observatie si analitic, umor, ironie, sensibilitate, realism si idealism, intr-un amestec unic, de un farmec nespus, care te obliga sa nu mi lasi cartea din mana pan cand nu o termini, care te cheama mereu si mereu, sa o recitesti si sa o redescoperi (cred ca am facut-o e cel putin 20 de ori pana acum, si sper ca vara aceasta sa o pot citi si in original)!”

Felicitari!

Articole similare

PIANOCKTAIL – gustă muzica lui George Enescu notă cu notă, la Journey Pub

Jovi Ene

Eveniment de lansare a cărților: Primește iubirea pe care o dorești și Dăruiește iubirea care vindecă

Jovi Ene

Concurs: Editura Herald si Filme-carti.ro va ofera doua carti

Jovi Ene

68 comments

constantin H 11 iulie 2013 at 10:42

Adio, iubito – Raymond Chandler
exprima lupta pentru iubire.

Cobuz Victor 11 iulie 2013 at 10:50

Cartea mea preferata din literatura universala este “Stupul” de Camilo Jose Cela. Imi place acest roman deoarece impinge granitile literaturii si inoveaza prin originalitatea si stilul in care Cela creaza o adevarata “panza de paianjan” prin intermediul numeroaselor personaje. “Stupul” este un roman realist intens, deschis, fara o concluzie, fapt ce antreneaza imaginatia cititorului in cautarea unui final.

Lucian Mustață 11 iulie 2013 at 11:08

Un răspuns la întrebarea pe care ați adresat-o este destul de greu de oferit. Și asta pentru că, mie cel puțin, îmi este destul de greu să mă hotărăsc între mai multe cărți de referință în literatură. O să fac totuși un efort (și un sacrificiu față de toate cărțile bune din literatura universală pe care le-am citit) și o să mă opresc la “Cei trei muschetari” ai lui Dumas.
O aleg pe aceasta și nu pe o alta pentru că este unul dintre primele romane pe care le-am citit (se întâmpla cândva prin clasele primare) și pentru că felul în care Alexandre Dumas și-a construit eroul principal – D’Artagnan – m-a marcat, găsind în el un model pe care în viața de zi cu zi nu-l pot găsi decât cu mare greutate. U, un model cu câteva însușiri necesare: decență, fidelitate, curaj, dedicare și “coloană vertebrală”.

Iordana Ferent 11 iulie 2013 at 11:18

Cartea mea preferata nu e doar una… oricand si oriunde as fi intrebata as raspunde cu oricare dintre titlurile romanelor lui Jane Austen…Admirabile, pasionante, subtile, profunde, elegante si chiar reconfortante…Gandeste-te la trecut numai in masura in care amintirea lui iti aduce bucurie!

Denisa 11 iulie 2013 at 11:28

“Concursul nostru de azi dă ocazia unui norocos şi inspirat comentator să câştige un pachet format din trei cărţi apărute recent în noile colecţii ale “Bibliotecii Polirom”: “Onoare“, de Elif Shafak, “Nord-Vest“, de Zadie Smith şi “Ziua când au dispărut porumbeii“, de Sofi Oksanen.”

“…unde va primi un pachet “Integrala Maigret”, de Georges Simenon, ce cuprinde Volumul I şi Volumul II.”

Care este de fapt premiul?

Jovi 11 iulie 2013 at 19:17

Am corectat, ne cerem scuze…

Denisa 11 iulie 2013 at 19:31

Ok. Acum, pentru ca m-am dumirit, particip si eu la concurs. 🙂

Puiu Silvia 11 iulie 2013 at 11:55

Demonii de Dostoievski, ca sa mentionez doar una. M-a fermecat. Mai citisem Dostoievski, dar cartea asta mi s-a parut diferita, nebuna si demonica, in sensul bun desigur. Superba! O recomand oricui, ca de altfel, intreaga opera a lui Dostoievski, pe care am citit-o in cea mai mare parte.

alex 11 iulie 2013 at 12:12

Pe aripile vantului – Margaret Mitchel, un roman de dragoste excelent

Alina S 11 iulie 2013 at 18:13

Cartea cea mai apropiata sufletului meu este “Evanghelia dupa Isus Cristos” de Jose Saramago deoarece autorul accentueaza latura umana a lui Isus (vazut ca personaj istoric), apropiindu-l astfel de noi si facandu-l sa-l intelegem mai bine. Aceasta carte ofera cititorilor care dau dovada de deschidere a mintii o alternativa la realitatea biblica, o tema de gandire si dezbatere asupra conceptelor de libertate, putere, iertare si vina. Este o carte solicitanta, dar consecventa, bine inchegata, cu doze de ironie si sarcasm… este geniala.

Adi Leahu 11 iulie 2013 at 18:58

Pentru mine, „Bătrânul și marea” e mai mult decât o poveste – povestea bătrânului pescar care ajunge la mal cu prada devorată de rechini. „Bătrânul și marea” e o carte despre și pentru viață.

Denisa 11 iulie 2013 at 19:36

“Micul print” – Antoine de Saint Exupery, pentru ca e o carte scrisa de un adult cu suflet de copil. E atat de profunda si plina de invataminte, dupa fiecare lectura ramai cu intrebari.

craciun 11 iulie 2013 at 23:12

Cartea mea preferată este Mai este oare acesta un om? de Primo Levi, un roman-document, fragmentar, însă care impresionează prin modalitatea de prezentare a evenimentului Holocaustului alcătuită din imagini obsesive, sunete, senzaţii, flash-uri ale unei existenţe înecată în suferinţă, fără drept de apel. Lagărul iluatrează locul în care orice formă de libertate, de exprimare, de independenţă a individului erau abolite, prin care se urmărea uniformizarea oamenilor şi reducerea la starea de animal.

Diana 12 iulie 2013 at 00:02

M-a impresionat foarte mult romanul “Mizerabilii” al lui Hugo, din mai multe motive. In primul rand pentru ca m-am regasit, cumva, in el, am recunoscut in unele personaje persoane dragi mie. In al doilea rand, problemele sociale si morale cu care se confrunta personajele sunt valabile si acum, chiar daca in alte forme. Este o carte scrisa cu sinceritate, sensibilitate si un talent desavarsit. Pur si simplu mi-a ramas in minte, m-am atasat de personaje si, dupa ce am citit toate cele trei volume, mi-a parut rau ca s-a terminat. Pentru mine, cartea a fost un fel de refugiu, mi-a aratat ca merita sa iubesti si sa speri, chiar si atunci cand treci prin momente grele. E o lectie de viata, despre cum un om isi poate pastra integritatea morala, desi se lupta cu toate nedreptatile, despre cum ne putem schimba viata si deveni mai buni, neconditionat.

memes 12 iulie 2013 at 02:23

Hoții de frumusețe – o carte cutremurătoare ce m-a pus pe gânduri. Am rămas mult timp gândindu-mă de ce s-a terminat așa? Dar e ca în viață, nimic nu e cum ne dorim.

Mihai T. 12 iulie 2013 at 10:01

Există cărţi care, după o simplă lectură, pot schimba viaţa unui om, îi pot schimba ideile, concepţiile în care crezuse sau există cărţi care au un ecou atât de puternic încât pot schimba întreaga lume. Printre acestea se numara si cartea O zi din viata lui Ivan Denisovici, scrisa de Alexandr Soljenitin, o carte ce m-a impresionat prin continutul sau ce descrie atrocitatile detinutilor din Rusia. Realismul si tonul crud al prozei dezvaluie situatii umane cutremuratoare. Calvarul frigului, al foamei, al oboselii, al torturilor psihice, fizice si al fricii incepe inca din zori.

pauna oana 12 iulie 2013 at 10:05

Am mai multe carti favorite din literatura universala,dar cred ca pot alege o carte care mi-a starnit multe emotii,o carte profunda,o carte extraordinara pe care as mai citi-o odata daca as mai ajunge la biblioteca publica in vacanta asta.Ma refer la Padure norvegiana de Haruki Murakami.H.Murakami e si nominalizat la Nobel si sincer cred ca il va lua.Are un fel de a scrie atat de complex ca observand fiecare propozitie ai zice ca e o tesatura fina de paianjen in care mii de sensuri,de cuvinte,de necuvinte,de idei,de emotii se impletesc perfect.Imi pare rau ca nu am posibilitatea sa-i cumpar macar o carte si sa o tin pe raftul meu.E un autor extraordinar si ar trebui sa fie citit de toata lumea in opera completa.

Militaru Gabriela 12 iulie 2013 at 10:40

Cartea mea preferata din literatura universala este “10 negri mititei”, de Agatha Christie, si de fapt, toate cartile acestei mari scriitoare.

sims 12 iulie 2013 at 11:12

Desi mi-e greu sa spun despre o anume carte ca este preferata mea voi alege Culoarea Sentimentelor de Katherine Socket pentru ca este o adevarata lectie de viata, despre prietenia dintre femeie, o carte care sparge barierele ce tin de culoare, sex si nationalitate. Este povestea unor slujnice de culoare din America anilor 30 si a unei tinere ce dorea sa ajunge jurnalist intr-o lume a barbatilor. Felul cum se sustin reciproc si cum infrunta tacit si societatea, si ku-klux-Klanul m-a impresionat si m-a dus cu gandul la o istorie pe care o invatam in scoli dar pe care cu timpul o uitam desi ar trebui mereu s-o tinem minte ca sa nu ajungem sa repetam aceleasi erori….

Todoran Vlad 12 iulie 2013 at 11:34

Exista numeroase carti care te fac sa traiesti intr-o lume mai aparte, carti care te duc cu gandul spre visare, care te duc cu gandul spre o lume in care doar tu poti patrunde. Personal, imi plac mult mai mult cartile din literatura universala decat cele “ale noastre“ deoarece au un plus de originalitate si sunt mult mai animate decat cele autohtone. Cartea la care tin, o apreciez si o iubesc este ,,Singur pe lume – de Hector Malot“ deoarece este prima mea carte din literatura universala pe care am citit-o. Eram mic, citisem doar carti din literatura romana, iar aceasta carte mi-a schimbat, desi mic, perspectiva si modul de a evalua o carte.

sarosi irina 12 iulie 2013 at 12:34

“O inima curata” de Romano Battaglia, o carte de suflet, care intotdeauna imi arata ca mereu este posibil sa redescopar drumul sperantei, ca atunci cand ma impotmolesc, e cineva sau ceva care ma determina sa merg mai departe

RM 12 iulie 2013 at 12:45

Imi este nu greu, ci foarte greu sa aleg o singura carte preferata, pentru ca, evident, nicio carte nu e la fel ca alta si, vorba cuiva de mai sus, cartile lui Jane Austen le-as lua cu mine oricand daca ar fi sa fiu izolata pe o insula pustie, dar azi nu ma voi opri la Jane Austen, ci la Carlos Ruiz Zafon, mai exact la “Marina”. Iubesc aceasta carte, pentru ca misterul ei nu este doar in intriga, ci e dus dincolo de aceasta, in atmosfera cartii, in ceea ce te face sa simti citind-o, in “mostenirea” pe care o lasa dupa ce ai citit si ultima pagina. 🙂

parasca 12 iulie 2013 at 13:24

Idiotul – Dostoievski pentru ca nu stiu cand o sa pricep…

maria 12 iulie 2013 at 13:26

Taunul, de Ethel Lillian Voynich m-a impresionat foarte tare

vasile 12 iulie 2013 at 13:28

zona 51 Annie Jacobsen pentru ca este foarte interesanta nu stiu daca e fictiune sau adevar

draghita melinda 12 iulie 2013 at 14:54

“Singur pe lume” de Hector Malot,deoarece povestea baietelului orfan care traieste prin toate colturile lumii singur si a nimanui ma impresionat pana la lacrimi, iar aventurile sunt foarte interesante

Alina Georgiana 12 iulie 2013 at 17:24

Cartea mea preferata din literatura universala este “La rascruce de vanturi” de Emily Bronte, deoarece prezinta o poveste cutremuratoare de dragoste ce dainuie in timp

Sabina 12 iulie 2013 at 19:33

Cartea mea preferata este romanul grafic “Persepolis” de Marjane Satrapi.Suisurile si coborasurile din viata autoarei, in drumul sinuos catre maturitate, mi-au atins sufletul, m-au facut sa fiu partasa la drama ei, cat si a intregii natiuni iraniene, zdruncinata de regimurile politice de-a lungul vremii.Valorile, obligatiile, constrangerile in acel peisaj sunt descrise in detaliu, calea “cea dreapta” in acel mediu fiind una singura si prestabilita.Viata personajului principal penduleaza intre locul natal, Iran si Austria, unde infrunta prejudecatile unei lumi necunoscute, dar care ii ofera noi perspective asupra idealismului, libertatii de gandire, tolerantei fata de ceilalti.A fost o lectura extraordinara, o incursiune intr-o lume noua, intr-un destin, care, la finalul cartii, abia incepe cu adevarat.

Victor Rosca 12 iulie 2013 at 21:26

Cartea mea favorită din literatura universală este O lume dispărută, de Arthur Conan Doyle. Este o carte a copilăriei, care poate fi, totuşi, citită la orice vârstă, şi îşi păstrează farmecul.

Moldovan Georgiana 12 iulie 2013 at 23:32

“Jane Eyre” – deoarece spune povestea tragica, dar si cu momente de bucurie intr-un mod care te face sa te gandesti ce ai face in locul personajului principal, avand in vedere timpuriile de atunci.

Daciana G 12 iulie 2013 at 23:59

Mi-e greu sa aleg o singura carte si sa rezum in cateva cuvinte motivul care m-a determinat sa-i acord primul loc in topul cartilor din literatura universala citite si preferate. Pentru mine, vara trecuta a fost ,,vara surorilor Bronte” si a inceput cu ,,Jane Eyre”. Imi amintesc ca primele pagini nu m-au incantat prea tare, le-am parcurs cu ceva ,,dificultati” si recunosc, m-au plictisit. Totusi, la nu moment dat, am simtit ,,lipiciul” pe care orice carte cu adevarat buna il are. Iar atunci cand cartea nu te mai lasa sa o lasi, cand cleiul ei iti prinde mainile strans si incearca parca sa te traga inauntru, stii ca magia s-a produs. Am respirat alaturi de Jane Eyre aerul plin de emotii pozitive, i-am simtit sufocarea si incertitudinile, am incercat sa raspund nedumeririlor ei, cu alte cuvinte am trait prin ea, alaturi de ea si, vreo doua zile, pentru ea. Pentru ca sa aflu ce se va alege de guvernanta a carei viata parea ca se va schimba radical, dar care totusi a fost dezamagita de ingrozitorul secret al viitorului sot. Este cartea mea preferata pentru ca am somatizat disconfortul psihic al protagonistei ca si cum ar fi fost al meu, ca si cand eu as fi fost in locul ei; am plans ca si cand barbatul nenorocit de alegerile lui si, in final, de incendiul monstruos, ar fi fost al meu. Jane Eyre a fost pentru mine o veritabila masina a timpului. Dar mai mult decat atat, aceasta carte m-a zdruncinat atat de tare, incat mi-a fost oarecum greu sa revin in ,,cotidianul meu”. Atunci cand regreti ca ai terminat de citit o carte, cand ti-e ciuda ca nu are mai multe volume (sau macar vreo 900 de pagini), e cartea ta preferata!

Nemo E. 13 iulie 2013 at 01:15

Mi-a placut in mod deosebit cartea Mizerabilii, Victor Hugo. De ce? Pentru ca a avut sansa sa ramana o carte pretuita de critica literara franceza. M-a pus pe ganduri, in primul rand societatea desscrisa din aceasta opera se dovedeste in toate ocaziile un conglomerat de contraste crude, ce-i opune individului prejudecatile sale, ura sau in cel mai bun caz, indiferenta ei.

raduti anca maria 13 iulie 2013 at 08:12

La rascruce de vanturi.
Dragoste,razboi,ura,pasiuni.Ce sa vrei mai mult?

Nelida 13 iulie 2013 at 09:28

Cartea pe care o indragesc este “Fantoma de la Opera” de Gaston Leroux.Eroul principal,umbra mistica,m-a fascinat.Este o aparitie care infioara,santajeaza si induce frica angajatilor Operei insa dragostea nu il ocoleste si de aici urmeaza intamplari neasteptate.Pot spune ca l-am compatimit dar l-am si admirat.Este un personaj complex.

Andrisan Cristina 13 iulie 2013 at 09:52

Cartea mea preferata este “Crima si pedeapsa”de Dostoievski,deoarece este un titan al literaturii universale si aceasta drama psihologica a lui Rakolnikov,care se simte vinovat de crima si ascunderea acestui fapt ,este o drama mai mult sau mai putin actuala….cand se comit atatea crime fara autor descoperit inca…

Balan Adrian 13 iulie 2013 at 10:59

Cea mai mare influenta asupra modului meu de gandire a avut-o Isaac Asimov, caruia i-am citit opera aproape in intregime (sf-urile + lucrarile de popularizare stiintifica). Autobiografia sa e de departe printre cele mai bune carti pe care am pus mana vreodata si m-am putut identifica cu scriitorul in multe din momentele cheie ale vietii sale precum si in modul in care aborda anumite subiecte, cum ar fi religia. Citind aceasta carte precum si restul romanelor sale am invatat cum poti avea (sau cel putin incerca) o viata fericita, urmandu-ti pasiunea si depunand multa munca in a-ti atinge scopul.

E uimitor cum povestiri SF scrise in anii 40 sau 50 sunt inca de actualitate si astazi, descriind un viitor plauzibil si o societate umana ale carei defecte dar si puncte forte persista cu trecerea mileniilor.

Nimeni nu se poate declara fan SF daca nu a citit seria Fundatiei sau povestirile cu roboti ale lui Asimov, iar in onoarea sa a fost denumit robotul umanoid ASIMO…

Vituly Andrea 13 iulie 2013 at 11:30

Cartea mea preferata este “Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde, deoarece reflecta goana dupa tineretea si frumusetea absoluta.

dan ababei 13 iulie 2013 at 11:36

“Shogun”de James Clavell e preferata mea.Actiune curgatoare,intriga,istorie,intr-un decor strain,ciudat pentru europeni.

Adi 13 iulie 2013 at 13:24

Maitreyi, deoarece este o adevarata capodopera literara.

Cristina Alexandru 13 iulie 2013 at 15:04

” Iosif si fratii sai ” Thomas Mann. Este cartea care mi-a raspuns la toate intrebarile ( ” existentiale” ) si pe care as lua-o pe o insula pustie… m-ar ajuta sa traiesc acolo, dar mai ales sa plec !
Nu treceti si petreceti fara sa cititi aceasta carte !

goleanu anisoara 13 iulie 2013 at 17:38

Nu vorbesc despre o carte preferata ci de un autor preferat: Jules Verne. Am acitit tot ce se putea citi.Saa zicem:”Insula cu elice” dar,toate cartile lui Jules Verne imi sunt pe plac.

Rodica Gavril 13 iulie 2013 at 21:57

Din frageda adolescenta, cand sufletul meu invatat sa vibreze puternic, atunci cand isi regasea linistea si echilibrul in lumea mirifca a cartilor, si pana acum, cand cartile imi sunt, in continuare, cei mai buni prieteni (pentru ca nu-mi cer niciodata nimic, dar imi ofera totul, fericite atunci cand gasesc stropul acela de timp in care le deschid si le imbratisez), mi-am pastrat aceeasi preferinta – “Pride and Prejudice” (“Mandrie si prejuecata”), scrisa de Jane Austen. O lume extraordinara, cu personaje vii si diverse, un dialog spumos, spirit de observatie si analitic, umor, ironie, sensibilitate, realism si idealism, intr-un amestec unic, de un farmec nespus, care te obliga sa nu mi lasi cartea din mana pan cand nu o termini, care te cheama mereu si mereu, sa o recitesti si sa o redescoperi (cred ca am facut-o e cel putin 20 de ori pana acum, si sper ca vara aceasta sa o pot citi si in original)!

Bumbaru Daniel 13 iulie 2013 at 22:05

Dragostea nu moare de Maitreyi Devi
Poate fiindca citisem si recitisem inainte “Maitreyi” a lui M. Eliade. Iar acum aflam povestea nu doar din perspectiva feminina ci si din a unei reprezentante a unei alte culturi si civilizatii, cea indiana, atat de diferite de cea occidentala. Sau poate, fiindca in poveste, eroul principal era un conational de-al nostru.
Fascinant sa ai ocazia de a afla povestea relatata de ambii protagonisti, senzatia ca privesti cele 2 fete ale aceleiasi monede

ony 13 iulie 2013 at 23:03

petrecerea, de justin scott, un roman politist , misterios, cu un fir epic surpinzator

Lani 13 iulie 2013 at 23:31

Michel Folco – Doar Dumnezeu si noi
De ce m-a impresionat ?
Pentru ca si meseria de calau are satisfactiile ei, una dintre ele fiind sentimentul datoriei implinite. Ce ironie a sortii.

Ignea Lenuta 14 iulie 2013 at 12:41

Mereu ultimul citit este preferatul. Dar, din toate cele citite in acest an, “Clarobscur”, Pavao Pavlicic. De ce? E bine scris, dar mai ales tema: arta, mimesis, imitatie, imitatia imitatie.Ca tot se discuta mult in perioada asta despre fals, mai ales cel intelectual. Poate el deveni, in anumite circumstante,moral, legitim, acceptat? Care sunt impliatiile, riscurile? Oricare ar fi castigurile, la final imitatorul se pierde pe sine.

Eugenia 14 iulie 2013 at 22:33

De veghe in lanul de secara-J D Salinger pentru ca mi-a marcat adolescenta

Adela D 14 iulie 2013 at 23:32

Crima si pedeapsa-Dostoievski Un mare clasic si un roman extraordinar mai ales din punct de vedere psihologic

Nae Marieta 15 iulie 2013 at 00:47

Cartea preferata este Marile sperante a lui Charles Dickens, pentru ca este o carte ce m-a marcat sufleteste. Aceasta carte ofera ca si celelalte opere imagini despre copilarie si adolescenta, scotand in evidenta aceeasi putere a inventiei epice, o carte cu personaje puternic colorate, adesea burlesti. Mi-a placut in mod deosebit ca Dickens sintetizeaza in aceasta carte (roman) toate obsesiile si temele sale preferate: crampeie sociale, comportamente ciudate, inocenta si generozitatea declasatilor societatii, destinul preschimbat de hazard. Mi-a atras atentia si imbogatirea tehnicii stilistice ce fac din Charles Dickens si aceasta opera una unica si monumentala.

Cristina Patrascu 15 iulie 2013 at 09:08

Cartea mea preferata este Confesiuni de Jean-Jacques Rousseau. am citit aceasta carte de 2 ori si o sa ma apuc din nou imi place foarte mult este o poveste interesanta in care doar adevarul conteaza.Recomand din suflet deoarece in zilele noastre unii oameni uita adevarul si aleg sa traiasca viata in minciuna.multumesc

Vasile Carmen 15 iulie 2013 at 10:58

Cartea preferata este La rascruce de vanturi, E. Bronte. De ce? Pentru ca aceasta carte fascineaza inca de la primele pagini. Romanul e dominat de doua sentimente contradictorii: iubire si ura. Catherine si Heathcliff sunt puternici, dar pasiunile profunde care-i framanta ii vor distruge. Nivelul texturii al acestui roman este unul complex. Sentimentul ia o forma, sa zic asa viziunii, dar si a cosmarului.

Timsac Maria 15 iulie 2013 at 11:28

Cartea mea de suflet… este “Mandrie si prejudecata” de Jane Austen pentru ca ma trezeste la realitate. Aceasta carte este urmata de “Idiotul” de Dostoievski care m-a fascinat prin complexitatea si frumusetea ei.

rosca raluca daniela 15 iulie 2013 at 12:19

Cartea mea de suflet… este “Mandrie si prejudecata” de Jane Austen pentru ca ma trezeste la realitate. Aceasta carte este urmata de “Idiotul” de Dostoievski care m-a fascinat prin complexitatea si frumusetea ei.

Monica Daliu 15 iulie 2013 at 13:17

Mandrie si prejudecata, a fost cartea adolescentei mele si este cartea mea de suflet.

Brinza Irina Carmen 15 iulie 2013 at 19:43

Cartea mea preferata este Un Colind de Craciun de Charles Dickens, deoarece , intr-un fel reflecta natura umana, de a gresi si de a nu recunoaste sau vedea asta, de a crede ca este mai presus de orice. Si nici cand altii ne deschid ochii tot nu vrem sa credem. Dar mereu avem a doua sansa de a indrepta ce am gresit. Aplica ideea de a invata din greseli. O citesc in fiecare an si te ajuta in cazuri reale, sa te gandesti la actiunile tale si efectul lor asupra celorlalti.

Grosu Ioana 15 iulie 2013 at 19:50

Ana Karenina – Lev Tolstoi o carte eleganta,profunda care m-a facut sa ma indragostesc de ea 🙂

Carp Paula 15 iulie 2013 at 22:22

Cartea mea preferata este “Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz deoarece… nu pot spune ca am un anumit motiv. Tema operei si stilul aparte de a scrie a lui Sienkiewicz imbinate cu o sete de lectura m-au facut sa iubesc aceasta carte. “Quo Vadis” te invata ce-i iubirea: fata de Dumnezeu, fata de semeni, fata de sine. M-au incercat atat sentimente de mila si dragoste, cat si de frustrare. Am trait si respirat literalmente impreuna cu personajele, am plans si m-am bucurat odata cu ele. Cred ca va ramane mereu in sufletul meu cartea pe care o pot reciti oricand.

Taerel Elena 16 iulie 2013 at 01:45

Sunt numeroase carti cre mi-au fascinat viata si mi-au daruit multa intelepciune. De data asta ma opresc la cartea preferata: Imparatul Mustelor, William Golding. De ce aceasta carte? Pentru ca aceasta carte ma trimite cu gandul la experienta aventuroasa din Jules Verne. Aceasta carte este profunda, pentru ca nu se reduce la un avertisment asupra atrocitatilor pe care le creeaza violenta razboinica. Varsta copilariei de aici nu descrie partea frumoasa a ei, ci o alta fata a durerii, a cruzimii, pe langa bunatatea si frumusete. Actiunea acestei carti este imbracata in culorile razboiului.

Curieru I. 16 iulie 2013 at 02:11

Imi place in mod deosebit Anna Karenina, Lev Tolstoi, pentru ca are in centru tema iubirii si a vietii de familie. Lipsa de comunicare si neincredere sunt principalii catalizatori ai esuarii sotilor. Afectiunea este inlocuita in cazul de fata de detestare si uratenie.

hellena 16 iulie 2013 at 10:15

Imi este greu sa aleg o singura carte preferata din literatura universala, dar totusi voi alege cartea “Golful francezului” scrisa de autoarea Daphne du Maurier, datorita povestii exotice ce ni se dezvaluie.
Actiunea cartii este “tumultoasa” fiind plina de aventuri inprevizibile ale personajelor principale Dona si Jean-Benoit. Bineinteles ca avem o poveste de dragoste, ce se infiripa pe parcursul naratiunii, dar care la final nu se va materializa si printr-o casatorie, Dona alegand sa ramana alaturi de copiii ei.

Mihaela Luca 16 iulie 2013 at 16:00

“Fantoma de la Opera” de Gaston Leroux m-a impresionat datorita misterului, intalmplari neasteptate care m-au facut sa stau cu sufletul la gura si n-am putut sa o las din mana pana nu am terminat-o.

Bogdan 16 iulie 2013 at 18:40

…Idiotul de Dostoiveski-pentru ca m-a facut sa fiu mai bun, mai umil(” Umilinta e cea mai teribila forta”-Printul Miskin).. pentru ca descrie omul sublim, nepatat, neinteles de mase ci doar de unii (a caror parere oricum nu conteaza in societate)..pentru ca ne convinge ( nu doar ne relateaza ci ne convinge) ca “frumusetea va salva lumea”..pentru ca e Nou nou testament datator de speranta..pentru ca…

Paun Roxana 16 iulie 2013 at 22:15

“Numele Trandafirului” de Umberto Ecco – pentru dramatismul relatarilor, suspansul scenelor si grandoarea descrierilor. Un stil inconfundabil!

horade 17 iulie 2013 at 00:04

Pentru mine romanul “Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas, va ramane cartea care m-a facut sa inteleg de la o varsta tanara, ce inseamna camaraderia, onoarea, curajul si loialitatea alaturi de prietenii adevarati.

Ada Angharad 17 iulie 2013 at 09:37

Pentru stil,”Cutia neagra” a lui Amos Oz. E un roman scris in stil epistolar, iar autorul reuseste sa se transpuna minunat in pielea personajelor, sa le redea stilul personal, felul de a gandi. Pentru “valoarea didactica”, iubesc “Mefisto” a lui Klaus Mann,um roman dur despre loialitate in vreme de razboi.

vasilica46 17 iulie 2013 at 11:20

“Quo vadis”, de Henryk Sienkiewicz, pentru care, în 1905, i s-a decernat Premiul Nobel. Subiectul se refera la primii crestini, oferind i imagine credibila si tulburatoare a vietii de atunci si a credintei in sufletele protagonistilor.

Petrescu Maria 17 iulie 2013 at 14:14

Cartea preferata a copilariei mele a fost “Heidi, fetita muntilor”.- este o poveste asemanatoare copilariei mele, ma regasesc in ea de fiecare data cand o citesc.

nicusor 17 iulie 2013 at 23:33

Pe mine m-a impresionat “Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, pentru vointa si hotararea de care a dat dovada Edmond Dantes in incercarea sa de a se reabilita si a se reintoarce dupa mult timp alaturi de iubita sa Mercedes.

Comments are closed.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult