Prin blogosfera cinefila Recomandat

Prin blogosfera cinefila (16 – 22 ianuarie 2012)

-Adina a vazut ultimul film al lui Clint Eastwood, J. Edgar, laudat si multasteptat, dar care ei nu i s-a parut atat de grozav cum au facut-o filmele mai vechi ale regizorului american: “Pe lângă machiaj s-a oferit o deosebită atenție costumelor, Leonardo diCaprio a schimbat peste 80 de costume în timpul filmărilor, scenariul însuși este presărat cu numeroase referiri ironice la adresa unui soi de fetiș vestimentar al personajelor masculine. Având toate aceste elemente de public (să le zic) la îndemână: glumele, apropourile, demersul brainwash al poveștii, J. Edgar e o cine-biografie destul de statică, lipsindu-i acea imobilitate tensionată pe care o întălnim la recentul Tinker Tailor Solder Spy spre exemplu.”

-Bogdan ne desfata cu o animatie belgiana de care nu am auzit, dar pe care el o recomanda iubitorilor de cinema-Panique au village, din 2010: “Scene și motive grotești – țăranul mâncând o felie imensă de pâine prăjită cu Nutella, măcarul-toboșar, calul vorbitor la telefon sau conectat la paginile de cumpărături on-line, etc. – toate duc într-o direcție perfectă (și cine mă cunoaște, știe sigur că fac precum Sandy Bell beată, când mi se învârte în fața ochilor asemenea scenariu). Vorbesc de imaginație fără limite, de absurd, de umorul subtil. Nu e un film animat la care să râzi pe săturate, ci mai degrabă un metraj cu atât de multe „invenții” care îți fură un surâs, surpins fiind de cum de previzibil ar putea fi rezolvat întregul fir narativ, și cum de subtil așteptările îți sunt năruite.”

-Imi place ca exista bloggeri care prezinta inca filme vechi, filme cult, capodopere ale cinematografiei mondiale. Asa cum scriam si in comentariul meu insa, “pentru noi, bloggeri cinefili, filmele vechi, desi extraordinare, si recenziile despre ele nu aduc vizitatori. Cei mai tineri nu “gusta” decat vampiri si adolescenti excitati…”. Pe FilmSinopsis.ro, o recenzie a capodoperei lui Luis Bunuel, Ensayo de un Crimen: “Cu adevărat captivant e modul în care Bunuel se joacă cu personajul său, cum te face să crezi că e un criminal, un om cu probleme psihice sau cu o personalitate multiplă declanșată doar atunci când cutia muzicală din copilărie începe să cânte preţ de câteva zeci de secunde. În tot acest lanţ de amintiri se observă obsesia personajului faţă de violenţă, faţă de sexul frumos şi dorinţa acestuia de a ucide pe cele care l-au trădat. Cu toate acestea  Archibaldo nu e tocmai cum se prezintă. Obsesia bolnavă există, gândurile de a ucide la fel, dar faptele cam lipsesc.”

(Jovi)

-Cristina Zaharia de la Liternet.ro a vazut ‘J.Edgar’, biografia intemeietorului FBI-ului cu Leonardo DiCaprio in rolul principal: ‘Din păcate, cu tot stilul vizual rafinat, povestea e interesantă, dar nu emoţionează. Deloc, mai cu seamă în momentele de despărţire, unde clapele  pianului încearcă să te şantajeze afectiv în genul finalului din The Bridges of Madison County. Hoover de aici nu e Kane-ul lui Welles, chiar dacă a fost în viaţă şi descris în film de Eastwood “Larger than life” şi moare şi el în camera ticsită de lucruri de preţ.’

-Despre acelasi film gasesc o relatare si ‘La buticul cu filme si carti’, si impresiile sunt similare: ‘Având toate aceste elemente de public (să le zic) la îndemână: glumele, apropourile, demersul brainwash al poveștii, J. Edgar e o cine-biografie destul de statică, lipsindu-i acea imobilitate tensionată pe care o întâlnim la recentul Tinker Tailor Solder Spy spre exemplu. ‘

-Pasionatii de festivaluri internationale pot afla tot de pe portalul Liternet.ro lista filmelor care intra in competitia pentru Ursul de Aur a Festivalului de la Berlin. Prezenta romaneasca la festival este marcata prin al doilea lungmetraj al regizorului Radu Jude, ‘Toată lumea din familia noastră’, care va fi proiectat în premieră mondială în secţiunea Forum: ‘Toată lumea din familia noastră tratează cu umor povestea tristă a unui tată şi a fiicei lui, care vor să petreacă împreună o vacanţă ca-n rai, însă deocamdată sînt prinşi în iadul relaţiilor de familie de pe pămînt. Filmul îi are în rolurile principale pe Şerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu şi Gabriel Spahiu, cu apariţia extraordinară a cunoscuţilor actori Tamara Buciuceanu-Botez,  Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Scenariul este semnat de Radu Jude şi Corina Sabău, autoarea romanului Bloc 29, apartamentul 1.’

-Andrei Gorzo a vazut ‘Doamne ce macel’ sau ‘Carnage’ in titlul original al lui Roman Polanski si scrie despre el in ‘Dilema Veche’: ‘Carnage reprezintă, de fapt, un teatru upper-middle-brow cît se poate de burghez – o cupă de frişcă-plus-şampanie-cu-aromă-de-vitriol, oferită unui public care nu poate proveni decît din aceeaşi categorie socială ca personajele şi care e suficient de rafinat încît să-şi procure amuzament din faptul că plăteşte pentru a fi porcăit. (Acesta e farmecul discret al burgheziei.) ‘

-Despre acelasi film scrie si Mihai Fulger in ‘Observator cultural’: ‘Cel mai frecvent termen de comparație pentru Doamne… ce măcel! Este Cui i-e frică de Virginia Woolf?. Explicația este evidentă: ambele sînt piese populare care au fost ecranizate cu succes, iar fiecare urmărește două cupluri, pe parcursul cîtorva ore, într-un decor unic (casa uneia dintre familii). Diferența esențială este că Yasmina Reza și Roman Polanski nu merg atît de departe ca Edward Albee și Mike Nichols în revelarea degradării ființei umane. Desigur, piesa și filmul de acum sînt mult mai scurte, așa că psihologia personajelor și relațiile dintre ele au mai puțin spațiu pentru dezvoltare, dar impresia mea este că și realizatorii au intenționat să păstreze măsura, să nu sondeze prea adînc psihicul uman și, recurgînd la ironie sau umor absurd, să evite grotescul sau macabrul. Această abordare, prin care Polanski nu se distanțează prea mult de personajele sale, ne facilitează nouă, spectatorilor, identificarea cu ele. La urma urmei, fiecare dintre noi și-a ascuns adevăratul caracter în anumite circumstanțe sociale…’

-‘La buticul de filme si carti’ apare un colaj paralel si omagial intre ‘Citizen Kane’ si ‘The Artist’ care in aceste zile se afla in cursa accelerata pentru Oscaruri. Merita sa-l vedeti.

-Cinemagia prezinta fisele filmelor straine candidate la premiile Oscar. Despre drama iraniana ‘Nader si Simin, o despartire’ care este considerata marea favorita a acestui an am putut citi: ‘A câştigat Ursul de Aur la Berlin în 2011 şi tocmai a primit Globul de Aur pentru Cel mai bun film străin. Mulţi spun că regizorul Asghar Farhadi are şi Oscarul în buzunar… Nu doar criticii laudă filmul al cărui titlu internaţional este A Separation, ci şi cinefilii: în urma voturilor userilor imdb.com, drama iraniană a urcat pe locul 76 în topul celor mai bune 250 de filme ale tuturor timpurilor.’

(Dan)

Contributori: Jovi, Dan.

Articole similare

Prin blogosfera literara (9 – 15 aprilie 2012)

Dan Romascanu

O bijuterie din spatele Cortinei de Fier: The Firemen’s Ball (1967)

Dan Romascanu

Portretele lui Goya – Goya: Visions of Flesh and Blood (2015)

Dan Romascanu

1 comment

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult