Prin blogosfera cinefila Recomandat

Prin blogosfera cinefila (14 – 20 ianuarie 2013)

prin-blogosfera-cinefila-Silver Linings Playbook (2012) este unul dintre filmele care nu au ajuns la cinematografele din Romania pentru moment, dar este printre cele mai apreciate de Academia Americana de Film, cu 8 nominalizari la Oscaruri. Pe blogul Scame din buricul mintii, o critica asupra filmului: „Silver Linings Playbook nu-și merită nominalizările la Oscar, sau măcar nu toate 8 nominalizările (mi se pare enorm de mult!), e doar un film scris bine și interpretat decent. Fundația e așezată anevoios, iar actorii par că își asumă tîrziu personajele, filmul fiind unul în care te acomodezi dificil, ca într-o pereche de pantofi de piele care-și dă drumul cu greu. Dar pentru care aproape că merită să suferi puțin. Am zis aproape, filmul nu e pentru toți. Am mai zis asta? Ok, nu strică s-o repet. Filmul nu-i grozav, iar dacă l-ai văzut și ai vreo părere contrară e doar fiindcă nu l-ai înțeles pe deplin și ar trebui chiar să te simți puțin prost din pricina asta.”

-Ionut Mares ne prezinta pe blogul Marele Ecran ultimul film cu gangsteri aparut pe ecrane, Gangster Squad: „Dacă, la nivelul tehnicii, realizatorii se vor complet inovatori sau cel puţin parte din avangardă, conservatorismul abordării şi corectitudinea politică nu-şi găsesc justificări, trăgând în jos întregul proiect, oricât de atrăgător s-ar vrea acesta. Este inexplicabil cum un film în care sângele acoperă toţi pereţii este atât de pudic încât nu numai că evită să conţină măcar o (clasică) scenă de sex, dar tipa cea mai mişto are în pat, în dimineaţa de după noaptea petrecută cu băiatul bun şi frumos, cearşaful tras în continuare până aproape de gât (deşi, pentru unii, spatele gol al frumoasei Emma Stone ar putea fi o sursă suficientă de reverii deocheate).”

-Pe DMovieblog, aflam despre „5 filme romanesti pe care le astept in 2013„. Iata ce scrie despre viitorul film al lui Nae Caranfilm, Closer to the Moon: „Nu stiu un film semnat Nae C. de la care sa fi iesit dezamagit asa ca un nou proiect de-al sau  nu putea lipsi din shortlist. Va fi primul film in limba engleza al regizorului, cu Vera Farmiga (sooo milf!) si Mark Strong in distributie, despre jaful de la Banca Nationala si reconstituirea lui facuta de comunisti. Acelasi subiect cu Marele jaf comunist al lui Alexandru Solomon din 2004. O pasarica mi-a soptit ca a vazut cateva secvente si ca filmul arata foarte bine.”

django-unchained-670308l-Iata ca apar si opinii mai putin pozitive despre ultimul film al lui Quarantino, Django Unchained. Una dintre ele, semnata de Iulian Fira pe Caietul de insemnari: „Ceva sigur tot am sa-i imput lui Tarantino: western-ul e una, chestiunea sclaviei e alta. O oarecare apropiere cronologica nu le face neaparat compatibile intr-un film, mai ales daca insisti sa le lungesti si ingrosi pe amandoua. Daca o sa aratati cu degetul spre Kill Bill ca un alt exemplu de melanj de genuri cinematografice, mai si intrebati-ma daca mi s-a parut intru totul reusit; iar raspunsul ar fi nu. Dar in Django Unchained nu mai e vorba de cusaturi cu ata alba, ci de o falie pronuntata, care se vede si se simte.”

-Pe Cinemafotomedia, o prezentare pertinenta asupra sanselor lui Daniel Day-Lewis, Steven Spielberg si ale filmului Lincoln la cele 12 premii Oscar la care au primit nominalizari: Remarcabil este și Spielberg, deși nu cred că va lua Oscarul pentru regie (concurența de anul acesta face imprevizibil rezultatul). Regizorul care a făcut unul dintre cele mai dure filme de război din istoria cinemaului (de la recentul War Horse, până la copleșitorul Saving Private Ryan), reușește în Lincoln o producție temperată, mai degrabă rezervată pe partea spectacolului și impresionată în zona interacțiunii umane, fiind o foarte bună transpunere cinematografică a best-sellerului scris de Doris Goodwin. Filmul are doar două scene de război, din cel mai atroce război pe care l-au cunoscut SUA – desigur, secvența introductivă fiind atroce. „

(Jovi)

visul-lui-adalbert1-Desi suntem adanc in ianuarie retrospectivele continua. Din retrospectiva lui Mihai Fulger de la Observator Cultural am retinut randurile scrise despre un film mai putin discutat in blogosfera, pe care el l-a ales intre cele cinci filme romanesti ale anului – ‘Visul lui Adalbert’ al lui Gabriel Achim: ‘Mărturisesc că am stabilit greu acest ultim loc din clasamentul personal, fiindcă am mai avut în vedere alte trei filme: lungmetrajul de debut al lui Paul Negoescu (O lună în Thailanda), al treilea – și cel mai izbutit – film al lui Dan Chișu (Și caii sînt verzi pe pereți) și docudrama Trei zile pînă la Crăciun (Ultimele zile din viaţa Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu), cel mai recent titlu din bogata filmografie a lui Radu Gabrea. Am optat pentru Visul lui Adalbert deoarece m-au încîntat curajul regizorului, scenaristului și producătorului Gabriel Achim de a experimenta mult încă de la debut, jucîndu-se cu spectatorii, dar și cu codurile cinematografului, precum și interpretarea lui Gabriel Spahiu, care, deși este o figură familiară din multe filme românești recente, nu avusese pînă acum șansa unui rol principal într-un lungmetraj.’

-Premiera unui film nou al lui Tarantino nu poate sa nu aiba ecou imdediat in blogosfera. A scris despre el la noi deja Delia, iata si parerea Ioanei de la ‘To the edge and back: ‘Django este al naibii de lung, parca a vrut Tarantino sa se ia in piept cu James Cameron sa vada cine e in stare sa faca un film lung si cu succes la public si critica. Tarantino si dream team-ul Waltz, Foxx si DiCaprio nu dezamagesc pentru ca inainte de toate, inainte de a pune criticii si studiourile in fata Tarantino este un fan al povestilor faine si nu-i este frica sa intre in subiecte sensibile cu sabia sau mitraliera. Django, you black son of a bitch!’ … si cea de la ‘scame din buricul mintii’: ‘Quentin e tipul de regizor care surprinde esența unui gen anume (de data asta un western cu influențe culinare italienești, if you know what i mean) și apoi o distorsionează prin filtrul propriei sale nebunii, iar singurul motiv pentru care filmul pare puțin diluat este faptul că una din trăsăturile cele mai pregnante ale unui western este lentoarea cu care se desfășoară evenimentele. O lentoare specifică nesfîrșitelor întinderi uscate ale vestului sălbatic. Lumea aștepta un Django gen Planet Terror și a primit ceva mai aproape de Deathproof. ‘

Amelie_Por_Lemonhead_-_dvd-Rontziki a inceput anul 2013 cu re-vizionarea unuia dintre filmele mele preferate, unul dintre putinele carora le-am dat nota 10 la IMDB ‘Le fabuleux destin d’Amélie Poulain’: ‘Cu Amélie am început anul cinefil 2013 şi ce alegere putea fi mai bună decât acest basm modern în care banalul, normalul devine de-a dreptul fabulos?! Odată cu această recentă vizionare, mi-am propus şi să scriu despre el – nu poate lipsi din Evantai – dar grea sarcină mi-am dat…cum să cuprind în cuvinte ce înseamnă pelicula lui Jeunet pentru mine?! Obiectiv vorbind, comparativ cu alte filme ale regizorului francez (Micmacs, Delicatessen), Amélie este uşor comercial, dar să nu îndrăznească cineva să zică ceva de rău de această bijuterie cinematografică!’

(Dan)

Contributori: Jovi, Dan

Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:

Amour (2012)

Moonrise Kingdom (2012)

Django Unchained(2012)

Lincoln(2012)

-„The Time Traveler’s Wife(2009)

Ianuarie în filme şi în muzică

Articole similare

Prin blogosfera literara (10 – 16 ianuarie 2011)

Dan Romascanu

Prin blogosfera literară (30 ianuarie – 12 februarie 2017)

Jovi Ene

Seri de teatru in Bucuresti (I)

Dan Romascanu

1 comment

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult