César et Rosalie (1972)
Regia: Claude Sautet
Distribuția: Yves Montand, Romy Schneider, Sami Frey
‘Cesar et Rosalie’, titlul filmului din 1972 al regizorului francez Claude Sautet, poate induce cu ușurință în eroare. Nu este vorba despre o simplă poveste de dragoste sau mai bine zis nu este vorba despre o singură poveste de dragoste, ci despre două. Cu alte cuvinte este povestea unui triunghi amoros, în care o femeie este iubită de doi bărbați și le întoarce amandorura iubirea. Situația pare incomodă și ar putea fi subiectul unui film pasional despre gelozii cu potențial de a se sfârși în mod tragic, sau ar putea fi vorba despre o comedie spumoasă. Mărturisesc că știu foarte puțin despre Claude Sautet, regizorul și co-scenaristul filmului. Dacă memoria nu-mi joacă vreo festă acesta este primul film al său pe care îl văd. Meritul lui aici este de a fi scris o poveste sensibilă și inteligentă și de a fi ales și condus o echipă formidabilă de actori cu ajutorul căreia a realizat un film care rezistă foarte bine examenului celei aproape o jumătate de secol care a trecut de la producție.
Rosalie (Romy Schneider) este proaspăt divorțată și are o fetiță de câțiva ani. Cesar (Yves Montand), prietenul ei, este cu mult mai în vârstă decât ea, dar este bogat, carismatic, și încrezător în sine până când își face apariția David (Sami Frey), prima iubire a lui Rosalie, chiar dinainte de căsătorie. Cei doi bărbați o iubesc pe Rosalie, fiecare în felul său, foarte diferit unul de celălalt. Rosalie oscileza, și ea nedecisă între bărbatul mai tânăr care o părăsise în tinerețe și cel mai în vârstă care îi asigură siguranța și care pare dispus și capabil să facă orice pentru ea. Unde va duce competiția romantică dintre cei doi? Ce va decide Rosalie? Nu voi spune, desigur, nimic despre final decât că este unul dintre puținele cazuri în care nu sunt de acord cu criticul meu preferat de film, regretatul Roger Ebert, care l-a criticat destul de sever. Mie finalul deschis și surprinzător mi-a plăcut foarte mult. Feminiștii de astăzi s-ar putea să fie iritați pentru o bună parte din film, dar vor fi răsplătiți la sfârșit. De fapt, de aici ar putea începe un nou film.
Yves Montand și Romy Schneider sunt fascinanți și este greu de crezut că au trecut aproape 50 de ani de la realizarea acestui film si 3-4 decenii de când ei nu mai sunt printre noi. Sami Frey completează acest triunghi care desenează o intrigă foarte la modă în perioada Noului Val francez, dar care aici este descrisă cu metodele cinematografiei clasice franceze bazate în mare măsură pe text și pe farmecul și talentul actorilor. Claude Sautet știa să-i dirijeze pe actori și să le lase destulă libertate pentru a da ceea ce este mai bun din ei. Imaginea, muzica, decorurile naturale și urbane sunt eficiente și nu mai mult, servind intriga. Un detaliu interesant în plus, dovadă a talentului de distribuire al lui Sautet, este apariția unei fetișcane roșcate de 19 ani pe nume Isabelle Huppert într-un rol secundar însă bine conturat și cu destulă prezență pe ecran pentru a ne putea aminti de el – probabil primul rol mai consistent al viitoarei vedete într-un film de lung metraj. ‘Cesar et Rosalie’ este un film frumos și interesant, care a rezistat bine timpului și care merită și astăzi o vizionare sau revizionare.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, Pinterest)
