Filme Filme romanesti Recomandat

O luna in Thailanda (2012)

O luna in Thailanda (2012)

Regia: Paul Negoescu
Scenariul: Vlad Trandafir, Paul Negoescu
Distributia: Andrei Mateiu, Ioana Anastasia Anton, Raluca Aprodu, Tudor Istudor, Victoria Raileanu

Filmul de debut in lungmetraj al lui Paul Negoescu e un pas cu dreptul si un indemn de a-i urmari evolutia in viitor.

Este prima pelicula care aduce pe ecranele acestor ani ceva din emotia autentica a problemelor de viata si de suflet cu care se confrunta un tanar al zilelor  noastre. Un tanar asemanator multor alti tineri pe langa care probabil trecem zilnic pe strada… Poate fi fratele nostru, prietenul nostru, fiul nostru sau putem fi chiar fiecare dintre noi, cei care ne confruntam cu probleme de suflet si de gasirea acelei fiinte cu care sa rezonezi in preocupari si in dragoste.

Radu (Andrei Mateiu) se simte “prins” in relatia sentimentala cu Adina (Ioana Anastasia Anton), relatie pe care o intretine si o continua intr-o stare ambiguu-amorfa-pasiva… fara stralucire… fara pasiune … Cea mai buna dovada in acest sens este scena de sex dintre cei doi, in dimineata unui 31 decembrie… O scena lipsita de pasiune, ca intre doi batranei incremeniti in rutina unei vechi casnicii banale. Ultima zi a anului va fi, dupa cum vom vedea si ultima zi a relatiei lor. Va fi ultima dimineata cand Adina va strange canapeaua rabatabila din garsoniera lui Radu. Un Radu care insa nu constientizeaza in totalitate golul in care pluteste, balonul de sapun in care se complace caldut, un Radu care incearca seductia salvatoare a unui cadou exotic pentru Adina, la implinirea a 9 luni de relatie: o vacanta, “o luna in Thailanda”. Chiar daca amicul sau cu care pleaca la targuieli prin Mall il sfatuieste malitios: “ia-i mai bine un porc cadou” :). Insa momentele petrecute in Mall sunt tocmai cele in care are loc flashul, mica implozie  in Radu … Are impresia ca in multimea febrila la cumparaturi in prag de An Nou, o vede pe Adina, fosta iubita de care se despartise in urma cu doi ani.

Pasii urmatori si orele acelei zile reusesc in cateva scene bine gradate sa ne releveze persoanalitatea seaca a Adinei, tanara frumusica si cocheta care in acelasi timp ascunde in interior un mic caporal temator, dar si hotarat sa-si impuna prezenta cu orice risc, chiar si cu acela al “dezbracarii de caracter”. Pentru ca petrecerea de Revelion la care merg cei doi tineri, impreuna cu gasca lor de prieteni, este momentul care il reveleaza lui Radu dezamagirea si inconsistenta relatiei in care nu se mai regaseste. Si ii martusiseste asta Adinei, cu strangere de inima, dar si cu curaj, fara fasoane. Si acesta este si momentul in care Adina produce acea “dezbracare de caracter” despre care vorbeam, debordand in mijlocul strazii invective murdare in contrast puternic cu realul ei aspect dragalas si antiseptic.

Urmatoarea curgere a filmului mi-a reamintit mie intrucatva de pelicula “La vida de los peces” – 2010, a chilianului Matias Bize, pentru ca personajul principal intra intr-o bucla a cautarii unei foste iubiri ale carei amintiri reinvie; o cautare de-a dreptul spatiala, ca si in productia pomenita. Cu lentori in ritmul filmului, cu insingurarea personajului intrat parca intr-o carapace in mijocul prietenilor si al locurilor aglomerate si galagioase specifice sarbatorii, cu respingerea oricarei incercari din afara sa, de a fi implicat in orice comunicare… Si cum-necum… acelasi oras… aceleasi strazi… aceleasi baruri frecventate… aceeasi amici de petrecere… Radu o gaseste pe Nadia, naluca amintirilor sale … Intrebari … “de ce ne-am despartit” … limpeziri clar nelimpezite pentru mine … vise reluate  … un Radu cu o noua iluzie … o ciorba reincalzita … din nou lipsita de fior, de pasiune … un capac care inchide filmul in cheia inceputului sau … Zorii unei noi zile, un 1 ianuarie, un inceput de an nou … aceeasi canapea extensibila se deschide  pat sub mana unei alte femei de aceasta data  (in urma numai cu cateva ore o alta il inchidea, impreuna cu capitolul respectiv de viata). Un punct de inflexiune in bucla, scena de sex …fara fior … fara pasiune … sub plapuma :). Dar bineinteles, la capul celor doi arde aceeasi lumanare a promisiunii unei vacante de “O luna in Thailanda”.

Promisiunea din titlu  este o “gaselnita” inteligenta si subtila in acelasi timp a realizatorilor acestui film. Este poate flacara sperantei ca exista undeva un loc capabil sa rezolve in doar o luna, labilitatea sentimentala? Este poate “Thailanda” metafora  unei “alandala” sentimentale?  Este metafora unei bucatele de zahar cu care eroul incapabil el insusi sa se daruiasca, se substituie, oferind-o partenerei?

Ideea mea este aceea ca – exceptie facand tanara Emilia (excelenta aparitie a actritei  Victoria Raileanu), toate celelalte personaje par usor necoapte mental, incapabile sa se autocunoasca, defineasca si sa-si coaguleze sentimentele. Iar Radu, cu varf si indesat. Pana la urma, cu toate conotatiile negative, Adina este aceea care stie ce vrea. Il vrea pe Radu, pentru ca “il iubeste” si in atare conditii, chiar nu conteaza pentru ea daca sentimentul este reciproc! :). Revin la Emilia, si la momentul scenariului si al regiei, care o defineste pe ea si pe multi altii asemenatori. Un moment puternic, autentic si emotionant. O fata puternica, care se cunoaste, isi cunoaste punctele slabe, le recunoaste si le asuma, invata dintr-o experienta neplacuta si e gata sa mearga mai departe, mai inteleapta si mai pregatita pentru ce va fi sa-i fie viata.

Dincolo de momentele trenante ale actiunii, statice si impovaratoare pentru castigul ritmic al povestii (una dintre scenele in cauza fiind aceea a drumului nehotarat al lui Radu cu taxiul), dincolo de faptul ca mi s-a parut deficitara captarea sonora a replicilor (m-a ajutat insa subtitrarea in franceza, fara de care as fi pierdut mult), e foarte bine ca avem acest film datorat talentului unei echipe tinere si curajului unui producator – Ada Solomon –  care stie sa-si aleaga bine  jetonul pe care sa mizeze.

Andrei Mateiu, Ioana Anastasia Anton, Raluca Aprodu, Tudor Istudor, Victoria Raileanu si Mircea Rusu, foarte “in pielea” personajelor! Iar imaginea lui Andrei Butica surprinde foarte bine spatiile exterioare in interactiune cu personajele si cu momentele noptii trecerii dintre ani!

Nota: 6.5/10

Filmul poate fi vizionat pe Cinepub.ro:

o_luna_thailanda

Articole similare

Încet cu mașina pe scări…: Ex Machina (2015)

Ionut Banuta

Un ciocan pierdut: De Patrick (2019)

Dan Romascanu

Yuri Lennon’s Landing On Alpha 46 (2010)

Delia Marc

2 comments

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult