Filme Filme europene Recomandat

Le gamin au vélo (2011)

Le gamin au vélo (2011) – The Kid with a Bike – Baiatul cu bicicleta
Regia: Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne
Scenariul: Jean-Pierre Dardenne, Luc Dardenne
Distributia: Thomas Doret, Cécile De France and Jérémie Renier, Fabrizio Rongione, Egon Di Mateo

Premii: 4 – dintre care: 2011 – Cannes – Marele Premiu al Juriului pentru cel mai bun film: Jean-Pierre si Luc Dardenne
Nominalizari: 7 – dintre care: 2011 – Cannes – Palme d’Or – Jean-Pierre si Luc Dardenne si 2012 – Golden Globe – Best Foreign Language Film Belgium

Intrutotul de acord cu asertiunea colegului Jovi  si de altfel se poate observa placerea si aplecarea echipei noastre si catre filme care apartin altor spatii decat cel american.

In ultima vreme, datorita filmelor propuse de distribuitorii Transilvania Film si Independenta Film, am avut parte de cateva productii europene si romanesti, interesante si valoroase.

Pe aceasta traiectorie se inscrie si “Le gamin au velo”, pe care il astept din primavara anului trecut, care iata, a ajuns si la publicul romanesc – si nu oricum, ci cu placerea participarii fratilor Dardenne la conferinta de presa. Care – ei doi – ne-au incantat cu “dardaismele” lor: raspunsuri rotunde si pline de miez la intrebarile celor din sala (intrebari extrem de pertinente si spre surpriza si bucuria mea, exprimate intr-o cursiva si bogata limba franceza, de la varstnici si pana la cei tineri). Raspunsuri pline de miez – cum spuneam – care au subliniat o paralela interesanta intre povestea copilului-din-carne-si-sange- Cyril si povestea clasica a copilului-din-lemn-Pinocchio; primul atras in zona infractionala de catre un viclean tanar Wes, al doilea momit de lumea lui Stromboli. Primul salvat de coafeza-Samantha, al doilea salvat de Zana-Albastra, amandoi avand insa in permanenta in subconstient – cate un mic Jiminy.

La primul contact pe care il are spectatorul cu Cyril, in orfelinatul unde a fost plasat cu o luna in urma de tatal sau, impresia este ca are de a face cu un copil cu un comportament hiperactiv, impulsiv, cu psihicul greu deviat afectiv si cognitiv. Desi asistenta in orfelinat pare specializata si empatica cu nevoile pustiului si mai ales cu starile lui de revolta, Cyril nu apreciaza aceasta realitate. Singura lui obsesie plina de suferinta este aceea ca tatal sau nu mai vine sa il viziteze si mai mult decat atat, nu mai raspunde nici la telefonul din locuinta pe care au avut-o impreuna.

Cyril nu crede in acest abandon, inlauntrul sau pune la cale strategii rapide si istete de fuga si de aici incolo baiatul  porneste pe drumul dureros al “pierderii iluziilor copilariei”.  O aventura in care isi dovedeste istetimea si determinarea de a-si intregi familia alaturi de tatal sau, apeland in acest scop la obtinerea unui “surogat de familie de weekend”. Manipulativ, castiga in persoana coafezei Samantha, un custode de sfarsit de saptamana, prin urmare libertatea de a-si cauta tatal si nu oricum – ci pedaland chiar pe bicicleta sa mult iubita, vanduta de tata si rascumparata de “zana-buna”. In drumul sau, devotat totalmente scopului de a-si recastiga tatal,  Cyril e se loveste insa brutal de respingerea paterna. O respingere care ii creaza o disociere puternica a intelegerii binelui fata de rau. Nimic nu mai conteaza. Disponibilitatea empatica a Samanthei, care incearca sa ii creeze o ambianta calda si normala este anulata de atractia  unui alt simulacru patern: tanarul viclean, la randul sau manipulativ. Pentru ca Wes poarta in el samanta raului. Cyril vede insa in Wes un model de urmat, un inlocuitor paternal si pentru a castiga prietenia si respectul acestuia, baiatul marseaza pe calea delicventei.

Filmul acesta este o psihanaliza a sufletului schilodit al unui copil care si-a pierdut pe rand mama, bunica si tatal. Nu mai are pe cine sa se sprijine. Notiunea de familie devine un vid care ii induce neputinta . Si neputinta se concretizeaza in furie, violenta, frica si decizii gresite care il pot conduce la dezagregarea viitorului. Insa “Zana buna”, Samantha vegheaza si ia deciziile corecte pentru a rezolva conflictul cu legea in care intra Cyril. Intr-o interesanta scena care descrie institutia procedurii concilierii in cazurile minorilor delicventi, Samantha (poate un fost suflet la fel de chinuit in copilarie) are puterea sa ierte, sa iubeasca si sa ia asupra-si sarcina acoperirii daunelor materiale produse de protejatul sau. Pare aceasta, salvarea viitorului moral al unui copil care are sansa de a se reabilita psihic si social. Important este pentru micul personaj faptul ca la un moment decisiv al vietii, a gasit  acea persoana dotata cu trasaturile de caracter si cu disponibilitatea de suflet si de comunicare care sa il extraga de pe traiectoria periculoasa pe care pornise. Bineinteles insa, ca si Cyril este depozitarul binelui si echilibrului – insa acestea sunt undeva, in subconstient, pana cand conflictele puternice ale constientului nu sunt netezite si rezolvate.

Spectatorul nu stie care va fi devenirea lui Cyril in continuare, insa poate sa spere ca are resursele necesare pentru a intelege, a invata, a aprecia si a iubi.

Din nou un copil-actor extraordinar, acest Thomas Doret, care face arta condusa cu inteligenta de cei doi mentori ai sai, fratii Dardenne. Reuseste o expresivitate a comunicarii iesita din comun si care il misca dureros pe spectator. Se transpune perfect in pielea lui Cyril si il intruchipeaza pana intracolo incat mie imi trezeste teama ca se va desprinde greu de aceasta experienta in care pare ca s-a scufundat pana la contopire. Alaturi de Thomas Doret si prin contrast, Cecile de France straluceste prin calmul si blandetea ferma si trista care ii invaluie frumusetea fina a chipului.

Realismul si ritmul intern al acestui film (sigur ca si pe mine m-a dus gandul la Hotul de Biciclete, dar cumva si la Rocco si fratii sai) rezida si din mijloacele specifice utilizate de regie si camera de filmat. Sunetul este frust,  neprelucrat… zgomotele normale, obisnuite si diversificate ale orasului, ale pietrisului, ale inaintarii bicicletei, fosnitul frunzelor… nu exista la prpriu o ilustratie muzicala, cu exceptia repetarii doar de cateva ori, in momente cheie si cu efect socant-fibrilant a unei scurte fraze din Concertul beethovenian nr. 5 pentru pian si orchestra. Daca cunoasteti acest concert sau daca veti vedea filmul (si chiar trebuie sa o faceti), veti identifica cu usurinta muzica-fraza aceasta obsedanta.

Un film care trebuie vazut si asezat pe un loc de frunte in galeria productiilor care trateaza relatiile parinti-copii, definitorii pentru devenirea in viata.

De la  premiera oficiala de la Cinema Studio, Independenta Film ne transmite cateva impresii:

  • Fratii Dardenne spun ca sunt fani ai cinema-ului romanesc
  •  Jean-Pierre si Luc Dardenne au fost zilele trecute in Romania, la proiectia speciala a celui mai recent film al lor, „Le gamin au velo”/”Baiatul cu bicicleta”, la Cinema Studio.
  • Premiera relaxata, cu lume (foarte) buna: Philippe Beke – Ambasadorul Belgiei, regizorii Corneliu Porumboiu, Tudor Giurgiu, Nae Caranfil, Cristi Puiu si actorii Ana Ularu, Ioana Flora, Tudor Chirila, Florin Piersic Jr., Ada Condeescu, alaturi de Roxana Theodorescu – directoarea Muzeului National de Arta al Romaniei, Virgil Nitulescu – directorul Muzeului Taranului Roman, Constantin Chiriac – directorul Festivalului international de teatru de la Sibiu, ambasadorii Frantei, Israelului, Vietnamului, Irlandei, Finlandei si al Norvegiei.
  • Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre „Baiatul cu bicicleta”: „Intr-o lume din care multi cineasti ne indeamna sa evadam din realitate (…) fratii Dardenne ne aduc cu picioarele pe pamant, sau, daca vreti, pe doua roti. Fiecare dintre noi a fost, candva, „un gamin au velo”. Din pacate, multi uitam, cu timpul, acele momente.”
  • Fratii Dardenne: „Venirea noastra la Bucuresti este si un salut catre cineastii romani ale caror filme au fost pentru noi o adevarata revelatie.”
  •  Fratii Dardenne au influentat puternic cinematografia internationala de azi si sunt singurii care au castigat de doua ori Palme d’Or-ul la Cannes. Anul trecut, tot la Cannes, „Le gamin au velo”/”Baiatul cu bicicleta” primea Marele Premiu.
  • Regizorii au dezvaluit informatii inedite din culisele filmului si au spus povestea incredibila a tanarului actor ce a interpretat rolul principal, cucerind audienta prin forta sa de sugestie.

Nota: 8.5/10

Articole similare

Foxtrot (2017)

Dan Romascanu

The Book of Eli (2010)

Jovi Ene

“O viață fără iubire este ca un pom fără fructe”: Doctor Sleep, de Stephen King

Delia Marc

1 comment

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult