Filme Filme europene Recomandat

Kontroll (2003) (II)

Kontroll (2003)
Regia: Nimród Antal
Distribuţia: Sándor Csányi, Zoltán Mucsi, Eszter Balla, Lajos Kovács, Csaba Pindroch, Sándor Badár, Zsolt Nagy, Balázs Mihályfi, Bence Mátyássy, Gyözö Szabó

Prima parte aici.

Petrecerea de la final aduce, în această instanţă elementul de magie, de sincretism între vis şi realitate, care conduce de la viaţă la moarte, de la purgatoriu către locul de veci. Petrecerea este probabil elementul scenografic cel mai clar că am părăsit tărâmurile realismului şi ne aflăm în fantastic. Petrecerea este cea în mijlocul căreia se trezeşte  Bulcsú după ce este aşezat de Béla pe bancă. Acesta poate fi un vis al său. O altă interpretare este aceea că sufletul lui  Bulcsú, după ce este aşezat pe bancă, intră într-o stare care poate fi asociată cu limbo în catolicism sau cu bardo în religia tibetană. În această stare, el trebuie să găsească duşmanul şi să-l înfrângă, pentru ca sufletul său să-şi poată găsi liniştea. În acest context,  Bulcsú străbate tunelul, care mai ales în civilizaţiile egipteană, mesopotamiană şi precolumbiană, semnifică drumul către ieşirea sufletului din corp şi tranziţia către moarte.

O a treia teorie, pe care eu o subsumez celei de-a doua, este aceea că experienţa lui  Bulcsú evocă povestea mesianică a lui Hristos. Astfel,  Bulcsú este persecutat de şeful său şi acoliţii acestuia (farisei), repudiat de colegii săi (apostoli), răstignit de Gonzo (crucificarea), aşezat pe bancă (în mormânt) de  Béla (Iosif din Arimateea) ridicat de pe bancă (din mormânt) singur şi înălţat (pe scări) către lumină. Această ipoteză confirmă cu siguranţă atitudinea batjocoritoare faţă de religie care domină filmul, căci în reinterpretarea scripturilor  printr-o abordare gnostică, Antal îşi creează un nou dumnezeu, numit „rege” de unul din personaje pentru că a reuşit să alerge suficient de repede încât să nu fie călcat de metrou.

Pe mâna însângerată a lui  Bulcsú apare, după ce primeşte o bătaie soră cu moartea, cuvântul „tron”, care poate să fie ori o confirmare a teoriei de sus (tronul lui Iisus), fie o trimitere la un alt film gnostic: Tron (R. Steven Lisberger, 1982), fie amândouă.

Destinul către care  Bulcsú aspiră este lumina, iar instrumentul care îl ajută în acest sens este metroul. În aparenţă, este o bătălie între bine şi rău. Dar numai în aparenţă. Adevărul este mult, mult mai întunecat.

Identitatea criminalului

Dacă la The Usual Suspects, întrebarea era: „Cine este Keyser Söze  ?”, întrebarea în Kontroll este: „cine e criminalul?”. Primul suspect pe care îl avem în considerare este Laci (László Nádasi), care dă nişte răspunsuri într-o stare cel puţin spooky la întrebările lui  Bulcsú. Laci este de asemenea un personaj slab şi înalt, asemenea criminalului. Dar niciun alt element din film nu sprijină această ipoteză.

O altă ipoteză (şi cea mai probabilă, după părerea mea şi a multora care au analizat filmul) este aceea că de fapt, criminalul este  Bulcsú însuşi, a cărui personalitate este scindată. Astfel, se explică de ce camera de filmare de la metrou nu îl arată pe criminal trecând pe lângă  Bulcsú, aşa cum vedem în film. Atunci când criminalul este văzut de  Bulcsú, acesta închide ochii ca să nu-i vadă faţa. În această ipostază, îl vedem pe criminal ca pe o proiecţie a lui  Bulcsú.

Bulcsú şi criminalul poartă o haină identică, mai puţin în scena ultimei crime, unde putem pune cei doi nasturi lipsă pe seama faptului că ce vedem este o proiecţie a minţii lui  Bulcsú.

Alte argumente care susţin că Bulcsú este criminalul:

  • Atunci când se uită la cameră prima dată,  Bulcsú exclamează: „la ce te holbezi?”
  • Observaţi pata cenuşie de pe mâna criminalului. Aceasta reapare pe mâna lui Bulcsú într-un close-up atunci când Béla îl dă jos de unde fusese legat.
  • În două momente, îl observăm pe  Bulcsú dormind pe platformă în poziţie fetală. Mai târziu, în visul său, îl descoperă pe criminal la capătul tunelului (simbologie: moartea, sinele) dormind în aceeaşi poziţie.
  • Bulcsú nu spune nimănui că un criminal se află în libertate nici după ce îl vede. Este singurul personaj din film care vede criminalul.
  • Atunci când Muki îl acuză că ar fi criminalul, Bulcsú îl împinge şi  Muki este cât pe ce să cadă pe şinele de tren.
  • Bulcsú asistă la uciderea unui tânăr, împins de criminal în faţa metroului şi mai apoi, la părăsirea locului crimei. Îl vedem în următoarea secvenţă scuipând pe imaginea sa în oglindă şi distrugând oglinda care îl reflectă.
  • La final, criminalul iese dintr-un dulap spre a-l ataca pe protagonist. Oare ce (alte) „skeletons in the closet” are Bulcsú?

Dacă criminalul este într-adevăr Bulcsú, atunci confruntarea finală este justificabil comparată cu cea  care îi corespunde în Fight Club.

Dacă Bulcsú e criminalul, cine moare atunci la final în tunel?

O ipoteză este aceea că Bulcsú îşi omoară doar latura sa negativă, drept pentru care – optimiştii se vor mulţumi cu ideea că pleacă cu fata cu chip de înger în lumea luminii ca recompensă (eventual, la o cafea şi ceva mai mult). În acest caz,  Bulcsú este un criminal ce scapă nepedepsit. Numărul victimelor se opreşte la 9.

O altă ipoteză este aceea că  Bulcsú nu reuşeşte să scape din tunel, ci este călcat de tren împreună cu „umbra” sa, iar ce vedem ca final este o confirmare a faptului că a murit, dar îngerul pe care îl vede este în continuare o parte a iluziei, căci încă nu a ajuns la suprafaţă/lumină/iad. În această situaţie,  Bulcsú s-a sinucis. Dar sinuciderea este un păcat de moarte, care, conform creştinismului, trimite sufletului făptaşului direct în iad, fără drept de apel.  Bulcsú se întâlneşte în această situaţie cu cea căreia a slujit: ispitei diavolului, care aici poartă chipul lui Szofi. Numărul victimelor ajunge la 10, un simbol al perfecţiunii, al Divinităţii, amintindu-ne astfel de „Se7en” (R. David Fincher, 1995), unde criminalul este a şaptea victimă şi completează seria simbolică a păcatelor capitale. Un alt moment-cheie din film care susţine această ipoteză este cel în care  Bulcsú stă pe marginea peronului, contemplând parcă ideea de a se arunca în faţa metroului.

A treia ipoteză este că în tunel nu moare nimeni, deoarece dacă ar fi murit cineva, atunci trenul s-ar fi oprit, aşa cum s-a întâmplat cu a doua victimă care apare în film. În această situaţie, fuga lui  Bulcsú a fost o iluzie, sau doar de natură simbolică, a confruntării cu sine. Explicaţia opiririi trenului este valabilă şi pentru prima ipoteză.

Eu înclin spre a doua ipoteză şi dezaprob argumentul că trenul s-ar fi oprit musai dacă ar fi izbit un pasager, din următoarele motive:

  1. La începutul şi la sfârşitul filmului, metroul loveşte câte un personaj. În ambele condiţii, avem parte de întuneric şi nu ştim dacă cel ce conducea trenul a reuşit să vadă că cineva era pe şine.
  2. A doua victimă se găseşte pe peron în lumină, iar crima se petrece în timpul zilei. Putem presupune că cel care conducea trenul a observat victima şi a oprit.
  3. Atunci când  Bulcsú şi Gonzo (Balázs Mihályfi) se iau la întrecere prin tunel şi trenul aproape că îl loveşte pe Gonzo, nu opreşte.

Deci nu ştim cu siguranţă dacă există o legătură logică sau cauzală între lovirea unui personaj de către metrou şi oprirea acestuia, ceea ce iarăşi lasă interpretarea filmului la latitudinea spectatorului avizat.

Pentru a lămuri sensul pe care să-l aleagă dintre ramificaţiile posibile, spectatorul trebuie să-şi lămurească, pe rând, următoarele întrebări:

  • Criminalul este un personaj real, sau doar simbolic?
  • Fosta slujbă a lui Bulcsú era ca arhitect sau ca poliţist?
  • Este Bulcsú criminalul? Care sunt dovezile care suţin această ipoteză?
  • Bulcsú moare în film? Dacă da, când se întâmplă asta? Imediat după ce este bătut, în urmărirea din tunel sau după ce iese din tunel?
  • Cine moare în tunel?
  • Are vreo semnificaţie faptul că metroul îşi continuă călătoria la final în loc să oprească precum în cazul unui accident? Dacă da, care este semnificaţia?
  • Unde îl duc pe Bulcsú scările pe care urcă înainte de genericul final?

Soudtrack-ul este semnat Neo, întocmai cu personajul principal din filmul-cult al gnosticismului, The Matrix (R. Andy şi Larry Wachowski, 1999). Versurile temei muzicale, intitulată „Kontroll” descriu mai degrabă un iad sufocant, în care controlorul de bilete încearcă să-şi păstreze controlul. „Dumnezeu” apare în versuri, în sintagma „But it’s the end, God defand”, urmată de un alt „But” (conjuncţia „dar”). În limba engleză, nu există acest cuvânt, dar etimologic el face trimitere la verbul francez „Défendre”al cărui secund sens este „a interzice”. Deci avem exact noţiunea de interdicţie, prezentă în film la toate nivelurile. Traducerea ar fi: „Dar este sfârşitul, Dumnezeu (să) interzică”, urmată de o disjuncţie cu care următoarea strofă începe, introducând ideea luminii dinăuntru (idee esenţialmente gnostică). Aşadar, personajul fuge de un sfârşit (moartea?) şi îşi găseşte scăparea în sine însuşi, fără vreun ajutor din exterior. Dacă înţelegem din final că  Bulcsú a fost păcălit să se sinucidă, în iluzia confruntării cu sinele, putem să conştientizăm că lupta între bine şi rău nu este cea la care ne aşteptam.

Desigur, pentru devoratorul de film obişnuit, toată această analiză ar putea părea mai complexă decât poate să o perceapă. Însă pentru spectatorul avizat, cu un ochi critic mereu deschis asupra simbologiei, se dovedeşte a fi o adevărată provocare intelectuală şi spirituală. După câteva vizionări cu ochii în patru, vă veţi pune cu siguranţă întrebări şi mai tenebroase decât am reuşit eu să schiţez în această cronică.

Nota: 9/10

Bibliografie:

Alexandrescu, Ştefan – Darkstars, Debug Your Mind, 3 iulie 2011

Chevalier, Jean (coord.); Gheerbrant, Alain (coord.) – Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti, 1994. Traducere coordonată de Micaela Slăvescu şi Laurenţiu Zoicaş, după ediţia revizuită şi adăugită în limba franceză, Dictionnaire de Symboles, Editions Robert Lafont, 1969, Paris, Franţa;

Dick, Philip K – The Ten Major Principles of the Gnostic Revelation (din Exegesis);

Gnostic Liberation Front – Gnosticism reborn, http://www.gnosticliberationfront.com, 18 iulie 2010;

Goempel, Milton (Pittsburgh, Pa, USA.) – Gnosticism, in TAT Journal, volumul 2, nr 2, primavara 1979;

Hasosch – Beyond Control, imdb user review, 15 octombrie 2007, USA;

Hoberman, J. – Hungarian-Trained Director Probes Allegorical Underworld, Village Voice, 22 martie 2005;

Michael – Public Virgil (blog)

Paris, Lee – Discussion about Kontroll has begun! Please join in…, Films off the beaten path, 18 ianuarie 2008;

Schimmel, Joe (Fight the Good Fight Ministries) – Hollywood’s War on God, 2009;

Smalley, G. – Kontroll, http://366weirdmovies.com (film review blog),, 26 ianuarie 2011;

Stareţii despre vremurile din urmă, mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Petru Vodă, România, 2007, fragment aici [pdf];

Vieira Ferreira, Wilson Roberto – Why Gnostic Movies Are An American Trend? (Final Thoughts), 29 decembrie 2009 (traducere după sursă neprecizată);

Wikipedia;

Wiktionary (English, French);

Wynn, Michael – Hollywood Insiders.

Articole similare

Lunga călătorie a nopții către zi: Victoria (2015)

Dan Romascanu

American Beauty (1999)

Jovi Ene

Pot câinii dezamăgi? – Isle of Dogs (2018)

Dan Romascanu

2 comments

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult