Filme Filme asiatice

Frica: The Dive (2018)

The Dive (2018) – HaTzlila
Regia: Yona Rozenkier
Distribuția: Claudia Dulitchi, Shmuel Edelman, Sun Intusap

‘HaTzlila’ / ‘The Dive’ (‘Scufundarea’) este unul dintre acele filme care are o istorie interesantă și o poveste semnificativă a felului în care s-a născut ideea și a fost realizată producția. Regizorul Yona Rozenkier se află la primul său film, deși nu mai este foarte tânăr, se aproprie de vârsta de 40 de ani. Este un film special (și) prin faptul că poate fi definit ca un film de familie și despre familie, și ca un film de comunitate despre comunitatea în care a fost realizat. Este povestea a trei frați în care Yona Rozenkier și cei doi frați ai săi (care nu sunt actori profesioniști) intepreteaza rolurile principale. Acțiunea are loc într-un kibbutz, acolo au avut loc filmările, oamenii locului au fost actori și figuranți dar au și finanțat în parte filmul. Există însă multe alte motive pentru care ‘The Dive’ este un film aparte în peisajul cinematografiei israeliene de astăzi.

Tematica și în special abordarea cinematografică aleasă de Yona Rozenkier merg în multe privite contra curentelor dominante în Israelul de astăzi, inclusiv în literatura și cinematografia sa. Cei trei frați care sunt eroii filmului se întâlnesc în kibbutzul în care au crescut pentru înmormântarea tatălui lor. Tatăl nu apare în film, dar ultima sa dorință și consecințele felului în care au crescut fiii săi determină multe din cele care se vor întâmpla. La fel ca majoritatea bărbaților israelieni, cei trei frați sunt la vârsta serviciului militar. Cei doi frați mai mari au trecut deja prin războaie, s-au întors amândoi cu traume, cu care se confruntă în mod diferit. Fratele cel mic urmează să plece curând pentru a participa la războiul care se petrece în jur. Israelienii știu să identifice exact despre ce război este vorba, dar de fapt nu contează, întotdeauna în Israel este un război în desfășurare sau altul care amenință să izbucnească.

Tema principală a filmului este confruntarea cu starea de post-traumă, care pe unul dintre frați îl face să adopte o atitudine militaristă machoistă, pe celălalt una escapistă și anti-militaristă. Fratele cel mic nu are timp să se pregătească pentru ce urmează, în câteva zile el trebuie nu numai să învețe niște tehnici militare, dar și sub o formă sau alta să-și învingă teama. Mama băieților și sora tatălui sunt cele două prezențe feminine din film, reprezentând și ele două modalități diferite de a se confrunta cu permanenta tensiune din jur, cu doliul și cu riscul de a-și trimite copiii la război. Familia aceasta reprezintă un micro-cosmos al unei întregi societăți amenințată de războaie, căutând supraviețuirea și normalitatea în condiții de permanentă teamă, în care cei care supraviețuiesc fizic sunt traumatizați psihologic.

Nu este, desigur, primul film în care narativul eroic al implicării în războaie a tinerilor israelieni este contestat din puncte de vedere alternative. Mi se pare însă că ‘The Dive’ a mers mai departe decât majoritatea celorlalte filme similare prin franchețea brutală a abordării temelor fricii și a post-traumei. În discuția cu regizorul care a urmat proiecției la care am asistat, acesta spunea că a evitat exagerările grafice în alegerea mijloacelor de exprimare, deoarece nu a vrut să facă un film de gen ‘horror’. Dar totuși, ‘The Dive’ poate fi văzut ca un film horror, pericolul care îi amenință pe eroi fiind unul politic și social care la nivel personal se transformă în sentimente omenești primare. Dramatismul situației este amplificat de locul în care se petrece acțiunea. Este vorba însă mai mult decât despre o simplă locație pentru filmări. Kibbutzul în paragină, cu populația rarefiată, cu economia ruinată, cu fundamentele morale incerte este mai mult decât un fundal pentru acțiune, putând fi considerat a doua temă majoră a filmului. Desigur, este vorba despre o temă care poate fi mult mai mult dezvoltată.

În contextul politic și artistic din Israelul de astăzi, ‘The Dive’ înoată contra curentului (scuze, nu am putut evita metafora  🙂 ). Demagogiei eroice patriotarde filmul îi opune sinceritatea omenească brutală a simțămintelor tinerilor aruncați în lumea violentă a armatei și a traumelor celor care au trecut cu mai puțin succes experiența aceasta de viață. Tematicii religioase care domină cinematografia israeliană din ultimii ani ‘The Dive’ îi opune un film despre kibbutzul ateist și confruntarea cu realitățile țării a israelienilor nereligiosi care plătesc o mare parte din prețul economiei capitaliste și a situației de război permanent. Jucat de amatori, cu mijloace stilistice uneori puțin scolărești, filmul are fluență și expresivitate. Rămâne doar să sperăm că pentru Yona Rozenkier acest prim film de lung metraj va fi o rampă de lansare. ‘The Dive’ este un film sincer și personal, caracterul autobiografic și implicarea familiei și a comunității îi conferă autenticitate. Următoarele sale filme vor trebuie să confirme calitățile sale de cineast demonstrate acum.

Nota: 8/10

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Prin blogosfera literara (17 – 23 iunie 2013)

Dan Romascanu

Pretexte istorice: Dracula Untold (2014)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefila (3 – 9 martie 2014)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult