Prin blogosfera literara Recomandat

Prin blogosfera literara (6 – 12 iunie 2011)

Web site-ul filialei Institutului Cultural Roman din Paris prezinta cateva dintre activitatile interesante pe care aceasta le organizeaza in aceste saptamani in capitala Frantei. Piesa de teatru ‘Sacha, Guillaume et moi’ de si cu : Eugen Jebeleanu, Yann Verburgh si Aure Rodenbour este reprezentata de patru ori pe saptamana intre 29.05 si 6.07 la teatrul ‘La Manufacture des Abbesses’: ‘Trei protagonisti, trei versiuni ale unei povesti in trei in care arta, sexul si dragostea isi disputa primul loc’.

Joi 16.06 in sala bizantina a palatului Behague care gazduieste sediul ICR va avea loc spectacolul ‘Taranii de la Dunare’: ‘Textul burlesc al scriitorului roman Marin Sorescu este punctul de plecare al acestui spectacol : o cronica muzicala si teatrala a vietii taranului roman, interpretata de ansamblul Musica`Vestys.’ La galeria ‘Rue de l’Exposition’ este prezentata intre 31.05 and 31.08 expozitia « Le platz des Roms » – reportaj in imagini de Gabriela Lupu – expozitie selectionata in prestigiosul festival international de foto-jurnalism «Visa pour l’Image» de la Perpignan, la sectiunea Visa Off.

‘Observatorul cultural’ publica sub titlul „Instinctul rebel antiierarhic şi antiinstituţional trăieşte“ un interviu in doua parti cu filozoful maghiar Gaspar Miklos Tamás, care s-a aflat săptămîna trecută la București, în cadrul proiectului Conferinţele CriticAtac, sustinand doua conferinte. Iata una dintre intrebarile incitante ale interviului si raspunsul lui Tamas: ‘Dar de ce prietenii dumneavoastră – prietenul dumneavoastră Vladimir Tismăneanu, prietenul Andrei Pleșu – vă acuză că nu vedeți istoria reală a secolului al XX-lea, că exonerați oroarea comunismului? Tamas: Eu n-am exonerat niciodată oroarea și sistemele politice care au produs-o. Eu, ca bun marxist, sînt dușmanul sistemelor staliniste, pentru că acestea glorificau ceea ce este răul suprem: munca alienată. Faptul că sînt acuzat că nu înțeleg istoria secolului al XX-lea este o copilărie. Cred că această istorie tragică a fost foarte bine pricepută de drepta radicală germană, de la Carl Schmitt la Ernest Nolte, care într-adevăr lupta împotriva ideii comuniste și a mișcărilor comuniste, nu împotriva Uniunii Sovietice. Cred că a fost o tragedie imensă și o jertfă pentru nimic. Și nu trivializez suferința, care a fost în toată lumea: capitalismul liberal în colonii, stalinismul în Eurasia, comunismul și fascismul în Europa Centrală și Occidentală. Comparația suferințelor nu conduce nicăieri. Cîndva s-a desfășurat un război între comunism și anticomunism, care a fost esența conflictelor politice. Astăzi, mă tem de noul război civil european, un conflict între grupuri de excluși și grupuri de incluși, în mijlocul căruia are loc o revoluție pasivă, după sintagma lui Antonio Gramsci, adică se întîmplă fără voința celor interesați.’

(Dan)

StreetDelivery – o experienta fascinanta! O bogatie de inventivitate, de civism si nu in cele din urma – de talente exprimate in felurite si inedite forme de arta!

M-a impresionat in mod deosebit ideea unui grup de tineri reunit intr-o Organizatie non-profit, pe care ii gasiti pe Facebook si care cu multe inteligenta, ravna si talent si-au pus toate capacitatile in slujba salvarii unor franturi din istoria Bucurestiului, istorie si patrimoniu care iata, continua sa fie decimate.

Pe flyierul pus la dispozitia “calatorilor in aventura Verona”, acesti tineri au scris: << Va invitam sa descoperiti strada Berzei, prin intermediul obiectelor recuperate de noi in urma demolarilor din aceasta iarna. Sunt decoratii si obiecte de uz cotidian, franturi de case si de lume aruncate, ramase in urma buldozerelor. “Caut proprietar iubitor” este un experiment despre implicarea civica, este o oportunitate de a interactiona si de a pune intrebari despre relatia “conflictuala” dintre bucuresteni si patrimoniul arhitectural al orasului lor.

Ne propunem sa informam si sa incurajam discutii pe aceasta tema printr-o altfel de intiativa. Fiecare obiect expus in cadrul proiectului “Caut proprietar iubitor” a fost recuperat dintr-o cladire demolata din Strada Berzei. Ne dorim sa sensibilizam publicul asupra dimensiunilor umane ale patrimoniului construit bucurestean si a distrugerii acestuia. Si o facem oferind spre adoptie temporara cateva dintre aceste obiecte.

Astfel, unii dintre vizitatorii StrreDelivery vor pleca acasa cu cate un obiect recuperat din demolare. Cei interesati sa adopte o cahla, o fotografie, un ceainic, o cremona, unul dintre aceste obiecte expuse, vor fi rugati sa scrie despre aceasta experienta pe pagina noastra de Facebook. Asteptam fotografii, impresii ale proprietarilor temporari si povesti despre cum interactioneaza ei cu aceste obiecte. Asteptam povesti despre prima viata a acelor foste parti dintr-o casa, sau povesti despre viitorul lor.>>

Cititi si articolul lui Andrei Pippidi, cel care a incercat sa salveze si casa Nicolae Iorga din soseaua Bonaparte (Ilie Pintilie/Iancu de Hunedoara) din labele tavalugului ceausist.

(Delia)

Dragos a gazduit in aceasta saptamana un interviu interesant cu scriitoarea Gabriela Adamesteanu in care se discuta despre cruzimea autorului fata de propriile personaje, despre trecut in literatura, despre implinirea scriitorului. In final, intrebarea este „care este ideea dumneavoastra de fericire?”. Iata raspunsul Gabrielei Adamesteanu: „îmi amintesc un moment din viaţa mea când m-am gândit că fericirea, în forma ei de maximă intensitate, există. fireste, pentru ca să o simţi trebuie să fii foarte îndrăgostit/a, şi să îţi împlineşti şi alte visuri, împreună cu iubirea-pasiune. asta se cam plăteşte prin momente de suferinţă. prefer anii de fericire echilibrată, când trăieşti o senzaţie de împlinire, de echilibru, când lucrurile merg bine, pe toate palierele vieţii tale iar suferinţa, de neocolit în viaţă, lipseşte. în imaginea mea despre fericire iubirea, familia, prietenii ocupă locul central.”

Rontziki ne povesteste o aventura cu „o carte ascultata”, de data aceasta Metamorfoza, de Franz Kafka. Impresia este una favorabila, chiar mai buna decat o carte pe suport de hartie: „Când am scris despre cum percep “a asculta o carte”, am omis faptul că impactul unei cărţi ascultate este mai puternic, impresia creată este mai intensă. Cu siguranţă şi varianta tipărită a cărţii Metamorfoza de Kafka m-ar fi impresionat, dar, ascultând-o, a existat o şi mai puternică senzaţie de participare la drama lui Gregor Samsa, care se trezeşte într-o dimineaţă transformat într-un gândac.” Acum ceva ani, pe cand faceam naveta cu masina personala, am „citit” si eu cateva carti in acest format si am facut atunci pe fostul blog o recenzie la „Despre ingeri”, de Andrei Plesu. Acum insa, mi-ar fi foarte greu sa purced din nou la carti pe alt format decat cel de hartie. Dar cine stie?

„Andrei Oisteanu si Ion Vianu au primit premiile speciale ale Uniunii Scriitorilor din Romania (USR) pe 2010, in timp ce Gabriel Dimisianu a primit Premiul national de literatura, in cadrul galei trofeelor USR, care a avut loc miercuri seara.”. Mai multe detalii despre Premiile Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 2010, aflam pe site-ul The Club of Serial Readers.

Tot de la Serial Readers, aflam despre un articol despre Mircea Cartarescu aparut in ziarul spaniol El Mundo: ‘Ruletistul’ este o povestire care se joaca cu moartea, are impact, este imprevizibila, si face parte din volumul ‘Nostalgia’, care a fost interzis in vremea dictaturii lui Ceausescu din cauza violentei si lipsei de speranta, scrie El Mundo, si anunta ca aceasta povestire constituie cartea de vizita a autorului. In urmatoarele luni vor ajunge in Spania ‘Travesti’ si suprinzatoarea trilogie ‘Orbitor’. Chiar scriitorul, care a fost recent in Madrid cu ocazia Targului de carte, se intreba care este legatura dintre aceasta povestire, primita cu bucurie de multi, drept o piesa magistrala in simplitatea ei, cu restul operelor lui, care tind spre abundenta, cu povesti care de obicei se apropie de 500 de pagini.”

(Jovi)

Contributori: Dan, Delia, Jovi

Articole similare

Prin blogosfera cinefilă (23 – 29 ianuarie 2017)

Jovi Ene

O mie de nuanțe de singurătate: Perfect Days (2023)

Dan Romascanu

Our Kind of Traitor, de John Le Carre

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult