Prin blogosfera literara Recomandat

Prin blogosfera literară (21 – 27 martie 2016)

King_Ferdinand_of_RomaniaStelian Tanase marcheaza pe blogul sau aniversarea a 97 de ani de la proclamarea unirii Basarabiei la Romania si cu acest prilej evoca figura regelui Ferdinand: ‘Credinţa în victorie a regelui Ferdinand şi lealitatea sa faţă de poporul român în cele mai grele clipe ale istoriei sale de pînă atunci au fost un reazem puternic în realizarea Marii Uniri din 1918. Anii războiului, înfrîngerile, refugiul, clipele de grea cumpănă cînd eram părăsiţi de toţi au cimentat legătura dintre popor şi monarhie, dintre popor şi cuplul regal, Ferdinand şi Maria. În acei ani mai multe mari monarhii s-au prăbuşit. În Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Turcia. În România fenomenul a fost invers: o consolidare a simţămîntului dinastic.’

De la Evantaiul Memoriei aflam ca Israelul va fi tara invitata de onoare la Bookfest 2016 – prilej pentru iubitorii de carte de a se intalni cu Zeruya Shalev, Fania Oz-Salzberger, Meir Shalev, Dror Mishani, Gil Hovav, Rony Oren si pentru acestia de a vizita si cunoaste direct Romania: ‘DENISA COMĂNESCU – Director general al Editurii HUMANITAS FICTION: Mă bucură faptul că istoricul Fania Oz-Salzberger va veni la București să lansăm împreună noul roman-capodoperă Iuda al celui mai important scriitor israelian din ultima jumătate de veac, Amos Oz, căruia i-am dedicat o serie de autor, și să discutăm despre incitantul volum Evreii și cuvintele, aflat deja la a doua ediție, o lectură esențială nu numai pentru cei interesați de istoria și înțelepciunea evreiască, ci și pentru cititorii pasionați de eseuri culturale care păstreză echilibrul între efervescența ideilor și exprimarea ponderată a acestora.”’

Revista Babel publica doua luari de atitudine fata de cazul numirii jurnalistei Oana Stănciulescu în Consiliul de Administraţie al TVR si al discutiilor din Parlament. Andreea Ghita scrie in comentariul ei: ‘Mă întreb dacă va veni vreodată vremea în care cetăţenii majoritari ai acestei ţări vor conştientiza esenţa lucrurilor şi nu vor percepe orice sancţionare a naţionalismului extremist, drept un atentat la cultura română, drept o măsură impusă de străini (de evrei) pentru ne obliga „să ne îngropăm toată cultura din perioada respectivă” (această ultimă afirmaţie am citat-o din discursul senatorului Cristiana Anghel)?‘. Laszlo Alexandru prefera forma parodica cu ‘poemul’ ‘Ridica-te Hasotti, ridica-te Anghel’: ‘Nu pentru ochii plînşi de victimele / torturate de legionari cu-atîta zel, / ci pentru un tăpşan de palavre şi-o căciulă de stele, ridică-te, Haşotti, ridică-te, Anghel!’

Civilizatia_analfabetismului-Mihai_Nadin-Coperta_1Alina Gosa de la ‘Raftul cu idei’ scrie despre cartea profesorului (stabilit in Statele Unite) Mihai Nadin ‘Civilizatia analfabetismului’: ‘Civilizatia analfabetismului mi s-a parut, inca de cand am aflat despre lansarea ei la editura Spandugino, o carte… intimidanta. Pornind de la titlu, subiect, miza, si coroborand cu CV-ul mai mult decat impresionant al autorului, Mihai Nadin. Acum, la final, pot spune ca este cu siguranta una dintre cele mai instructive, documentate si complexe carti pe care le-am citit in ultimul timp. Si cu un subiect cat se poate de actual, desi, veti rade probabil, scrierea ei a inceput in anii ’80, iar in editie americana a aparut deja din 1997. A fost nevoie de multi ani, dar iata ca Civilizatia analfabetismului a ajuns, din fericire, sa primeasca si binemeritata traducere in limba si in tara de origine a autorului.’

Citim pe blogul numit ‘Mamaliga de Varsovia’ scrisoarea deschisa adresata Anei Blandiana de Claudia Ciobanu si un grup de colegi (‘Redactorii imigranți ai revistei Mămăligă de Varșovia’): ‘Nu mai înțelegem de ce creștinătatea europeană este invocată de atât de mulți pentru a refuza primirea refugiaților musulmani, în vreme ce Papa, totuși liderul lumii creștine, nu spune altceva în ultima vreme decât că trebuie să ajutăm străinii la nevoie, indiferent de ce religie sunt! Nu știm dacă ați observat, dar declarația dumneavoastră despre pericolul reprezentat de emigranți pentru valorile creștine a venit chiar în aceeași zi când Papa spăla picioarele unor refugiați musulmani și spunea că suntem cu toții egali în umanitatea noastră. Ne-a îndurerat declarația dumneavoastră. Aveam senzația că sensibilitatea de scriitoare v-ar ajuta să vă imaginați un milion de istorii diferite ale oamenilor care fug spre Europa. Credeam că ceea ce știți despre viața într-un regim totalitar v-ar ajuta să distingeți între propagandă și informație. Speram că ați citit versuri scrise de poeți arabi, ceea ce nu v-ar fi permis să arătați atâta aroganță față de cultura țărilor din Orientul Mijlociu.’

(Dan)

Se știe că Ismail Kadare este unul dintre scriitorii mei preferați. De aceea, primele două articole recomandate în reviste blogosferei din această săptămâni sunt și despre el. În primul rând, Constantin Piștea face un interviu foarte interesant pe Bookhub.ro cu Marius Dobrescu, traducătorul lui Kadare în limba română. Iată câteva amănunte despre traducător, spuse chiar de el: ”Eu sunt brăilean de loc, am crescut între greci, lipoveni… Brăila a fost ca un rezervor de etnii şi niciodată nu s-a întâmplat, ca prin alte părţi, ca între aceste etnii să apară neînţelegeri. De aici şi apropierea mea sufletească faţă de albanezi. De fiecare dată când mă duc în Albania, mă simt perfect, ca acasă… Chiar uneori mă bătea gândul să-mi cumpăr o căsuţă pe undeva, pe-acolo, şi să mă retrag la bătrâneţe în zona aceea, pentru că, spre deosebire de oraşele româneşti, cele albaneze sunt ceva mai liniştite. Iar zona la care ţin cel mai mult, Korça, undeva în sudul Albaniei – este una patriarhală, graniţa Greciei este foarte aproape, şi m-aş stabili oricând acolo cu mare plăcere. Produsele sunt sută la sută naturale, e un caş foarte bun acolo, o ceapă dulce, totul este mai curat şi mai sănătos decât produsele contrafăcute pe care le mâncăm noi.”

Plecând de la acest interviu, Constantin Piștea atrage atenția pe blogul său despre viitoarele traduceri din Kadare (toate romanele fiind deja traduse) și problema comercialului din publicațiile editurilor: ”Am glumit cu Marius Dobrescu şi i-am spus că dacă Ismail Kadare primeşte premiul Nobel sigur nu vor mai fi probleme cu publicarea. Cred însă că editurile noastre mari ar putea avea în vedere cărţile pomenite chiar şi înainte ca domnului Kadare să i se acorde acel premiu. Ar completa universul unui scriitor din care am tot citit şi vom mai citi, mai ales că este vorba acolo şi despre România. Comunismul albanez şi dictatura pe care Ismail Kadare le conturează atât de bine sunt şi ale noastre.”

Sa bati din palme cu o singura manaMihaela Buruiană scrie pe Cărți și călătorii despre o carte aflată și în atenția mea, ”Să bați din palme cu o singură mână”, de Richard Flanagan: ”Povestea în sine se defășoară prin alternarea mai multor planuri temporale, într-un du-te-vino permanent între copilărie, adolescență și prezent, ba chiar și în trecutul mai îndepărtat, de dinainte de apariția Sonjei. Relația dificilă dintre tată și fiică este disecată și analizată și atât de minuțios redată încât devine apăsătoare, iar toată drama războiului, a imigranților și, mai ales, a unei familii destrămate devine greu de suportat. Din acest motiv, în pofida scriiturii frumoase, mi s-a părut că romanul este lungit inutil pe alocuri și că insistă asupra unor scene și mesaje care și-au atins de mult ținta; ca atunci când ai o julitură care a prins crustă și continui s-o zgândări deși știi că așa-ți provoci durere și împiedici vindecarea.”

Wilkins Micawber, care revine pe blog după o perioadă mai lungă de absență, scrie pe Ce-am mai citit despre o apariție nouă de la Humanitas, ”Jurnalul unei călătorii în Principatele Dunărene”, de Patrick O’Brien: ”O bună parte din însemnări sunt consacrate ruşilor şi armatei ţariste, care ocupase Principatele Române. Irlandezul deplânge la tot pasul samavolniciile, duplicitatea şi spiritul perfid al ocupanţilor. De altfel, apele se aleseseră, puterile occidentale susţineau Imperiul Otoman în conflictul său cu Rusia. Cu toate astea, şi fără a lăsa să planeze vreo umbră de îndoială asupra simpatiilor sale, irlandezul încearcă o anume admiraţie în faţa calităţilor ostăşeşti şi a echipamentului soldaţilor cantonaţi la nord de Dunăre. Într-o perioadă în care Rusia joacă iar rolul unui (convenabil?) de personaj negativ, cititorul contemporan va rezista cu greu tentaţiei de a proiecta unele judecăţi de la 1853 asupra lumii de azi. Din fericire, Jurnalul… lui Patrick O’Brien lasă loc şi pentru alte reflecţii, mai fertile.”

(Jovi)

Contributori: Dan, Jovi.

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:

-”Aristocrați români în lumea lui Proust”, de Mihai Dim. Sturdza

Oameni iluștri. Convorbiri și rememorări”, de Valeriu Râpeanu

Regine din umbră”, de Maria Pilar Queralt del Hierro

În numele poporului meu – o femeie afgană îndrăznește să ridice vocea împotriva lorzilor războiului”, de Malalai Joya, Derrick O’Keefe

Fragment în avanpremieră: ”Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă…”, de Matei Vișniec

Fragment în avanpremieră: ”Alegeri dificile”, de Ioana Crețoiu

Lansare de carte: Scrisori din Cipangu. Povestiri japoneze de autori români

Seară japoneză la Librăria Humanitas de la Cișmigiu: ”Nobila doamnă din Yodo”, de Yasushi Inou

Fragment în avanpremieră: ”Cum să prinzi un spion rus. Povestea adevărată a unui civil american devenit agent dublu”, de Naveed Jamali, Ellis Henican

Articole similare

Prin blogosfera literara (17 – 23 ianuarie 2011)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefilă (11 – 17 aprilie 2016)

Jovi Ene

Prin blogosfera cinefilă (2 – 8 ianuarie 2017)

Jovi Ene

2 comments

Cărți și călătorii 28 martie 2016 at 17:05

Mulțumesc pentru menționare. Am reținut și eu câteva linkuri interesante. 😉

Reply
Jovi 29 martie 2016 at 10:13

Întotdeauna cu plăcere, Mihaela 🙂

Reply

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult