Prin blogosfera literara

Prin blogosfera literară (14 – 20 octombrie 2019)

Adriana Gionea scrie la ‘PostModern’ despre romanul ‘Giacomo Casanova. Sonata inimilor frante’ al scriitorului italian Matteo Strukul aparut in traducere in colectia ‘Raftul Denisei’ de la Humanitas Fiction: ‘Romanul Giacomo Casanova. Sonata inimilor frânte este de fapt al Veneţiei. Vei (re)descoperi o Veneţie care mirosea a parfumuri scumpe aduse de peste mări şi ţări, dar şi a moarte. Este Veneţia secolului al XVIII-lea, care devenise un muşuroi de spioni şi de trădători. O Veneţie precum o curtezană încântătoare, dar căreia îi place să-şi mai pună şi câte o mască hâdă, plină de cruzime faţă de amorezul căzut în plasa ei. O Veneţie a splendorii şi a mizeriei umane deopotrivă. A balurilor din grădinile generoase, dar şi a carcerei strâmte.’

Antonia Ispas de la ‘SemneBune’ i-a luat la FILIT un interviu traducatorului de literatura romana (in germana) Georg Aescht. Iata opinia sa despre statutul literaturii romane in spatiul germanofon: ‘Impresia mea este că România este cu fundul în două luntre. Pe de-o parte, încă nu este văzută ca o țară europeană, astfel încât să fie luată în serios. Pe de altă parte, nu este nici exotică, ca să fie interesantă măcar din punctul ăsta de vedere. De exemplu, țările balcanice au devenit mult mai interesante după război, la începutul anilor ‘90. România duce o existență marginală și destul de anostă din punctul neamțului de vedere. Poate se doresc senzații tari, dar din România nu vin.’

Viorica Stavaru de la ‘BookHub’ scrie despre ‘O Odisee’ a lui Daniel Mendelshn aparuta in traducere in colectia Biblioteca Polirom a editurii Polirom: ‘… am citit, pe parcursul mai multor săptămâni, cartea lui Daniel Mendelsohn, unul dintre cei mai cunoscuți eseiști și critici literari americani contemporani, O odisee pre numele său, cu subtitlul Un tată, un fiu și o epopee. Am întârziat deliberat să parcurg ritmic, susținut, capitolele cărții, din două motive: nefiind propriu-zis un roman, ci un volum eterogen, hibrid, nu se citește ușor și nu e recomandat celor, să zic așa, neinițiați; pe de altă parte, analiza subtilă a relațiilor dintre părinți și copii e un subiect delicat, controversat, care se pliază pe fragilitatea lumii contemporane la acest capitol. Cartea e un veritabil ospăț, aproape un dezmăț estetic, aglutinând informații și opinii din domenii diverse: mitologie, eseistică, etimologii, literatură, critică literară, memorialistică, psihologie, filozofie etc. Dar, dincolo de toate acestea (sau tocmai pentru că…), e cartea unei aventuri, a unei inițieri tată-fiu, împletind cunoscuta istorie din textul Odiseei homerice cu istoria personală, extrem de fragilă și de răscolitoare, a relației dintre Jay și Daniel Mendelsohn.’

Gelu Diaconu de la ‘O mie de semne’ scrie despre ‘Povesti corecte politic de adormit copiii’ a lui Lames Finn Garner aparuta in traducere la editura Humanitas: ‘Cartea lui James Finn Garner sparge barierele convenționalului, dezăgăzuiește buna dispoziție și, oricât de supărat ai fi, îți înseninează privirea. Râsul pe care ți-l provoacă este chiar „râsul lumii” (dacă e să parafrazez numele dat colecției Humanitas în care cartea a apărut inițial, în 2005). Este, dacă vreți, acel hohot universal care face „de râsul lumii” tot ceea ce ține de convenția absolută a momentului, limbajul de lemn rezultat din exercițiul de politically correctness care presupune, pentru cetățeanul obișnuit, ridicarea zilnică a unor haltere mentale prea grele pentru noțiunea simplă de bun simț și pentru acceptarea ideii că, în intenția – onorabilă, de altfel – de a face în așa fel încât amorul propriu al unor minorități sau al unor segmente speciale ale populațiilor globului să nu fie rănit fatal, există și unele exagerări care deteriorează iremediabil însăși aceste bune intenții.’

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:

-”Maria. O regină în război”, de Ion Bulei

-”Papa Nicolau și alte povestiri foarte, foarte scurte, de Roxana Dumitrache

-”Aproape totul e ok”, de Francisc Baja

-”Moarte pe Nil, de Agatha Christie

Interviu Lionel Duroy

(Sursă fotografii: PostModern.ro, Bookhub.ro, Libhumanitas.ro)

Articole similare

Un film, două păreri: Trois couleurs: Bleu (1993)

Dan Romascanu

Prin blogosfera literară (25 aprilie – 1 mai 2016)

Jovi Ene

Prin blogosfera literară (21 – 27 septembrie 2015)

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult