Carti Carti de fictiune Recomandat

Orlando, de Virginia Woolf

Orlando”Orlando”, de Virginia Woolf

Editura Humanitas Fiction, Colecția ”Raftul Denisei”, București, 2013
Traducere și note de Antoaneta Ralian. Prefață de Dana Crăciun

‘Orlando’ al Virginiei Woolf aparuta in colectia ‘Raftul Denisei’ de la editura Humanitas Fiction, 2013, in traducerea careia nu i-am gasit vreun cusur al Antoanetei Ralian, este o carte care sfideaza definirile si frontierele genurilor literare. Este sub-titrata ‘O biografie’ si intr-adevar este vorba despre istoria vietii unui personaj, dar acest personaj are o existenta care se intinde pe parcursul a peste trei secole din istoria Angliei si a Europei, de la vremea reginei Elisabeta I si pana la data exacta de 11 octombrie 1928, care este si data aparitiei cartii. Elementele istorice se impletesc cu cele imaginare, unele dintre ele cu o nuanta fantastica. Scriitoarea se afla intr-un permanent dialog cu cititorii sai, cititori instruiti si sofisticati carora le descrie si le explica arsenalul de tehnici literare si stilistice folosite in scrierea cartii si le dezvaluie trairile creatorului de opera scrisa:

‘Si acum suntem din nou invaluiti in intuneric, un intuneric pe care l-am fi dorit insa mai adanc. Aproape ca am dori sa nu fi putut deslusi nimic in opacitatea lui. Am dori ca aici sa fi putut lua pana si sa scriem cuvantul Finis, la capatul acestei povestiri. Am fi dorit sa-l scutim pe scriitor de ceea ce urmeaza si sa-i spunem limpede ca Orlando a murit si a fost ingropat. Dar, vai! Adevarul, Inocenta, si Onestitatea, cei trei zei care vegheaza si stau de paza langa calimara biografului, striga: NU! Isi duc goarnele de argint la gura si cer intr-o singura suflare: Adevarul! Apoi striga din nou: Adevarul! si sufland a treia oara in deplina concordanta, cer in acord: Adevarul si numai Adevarul!’ (pag. 128)

Dar despre ce Adevar este vorba intr-o carte in care eroul traieste vreme de multe secole, se naste barbat si se transforma in femeie, fara ca scriitorul sa zaboveasca prea mult asupra detaliilor transformarii? Si in stil (vedeti chemarea de mai sus catre muze) si in abordarea tipologica se simte literatura clasica de cea mai buna calitate. Scurgerea timpului are dimensiuni sociale, de moravuri, dar si cosmologice, perioadele istorice asociindu-se fiecare unei atmosfere si chiar si meteorologii care ii descrie esenta. Iata de pilda descrierea perioadei elisabetane: ‘Ne gasim in epoca elisabetana; morala diferea de cea din zilele noastre; si poetii difereau; si climatul; ba chiar si zarzavaturile. Totul era altfel. Pana si vremea, caldura si frigul, vara si iarna, aveau, pare-se, o cu totul alta structura. Ziua luminoasa si imbibata de iubire era despartita de noapte la fel de abrupt si de categoric ca uscatul de mare. Asfintiturile erau mai sangerii si mai aprinse; zorii mai laptosi si mai radiosi; clar-obscurul nostru crepuscular, prenumbra anotimpurilor prelungite nu le erau cunoscute. Ploile cadeau torential sau nu cadeau de loc. Soarele sau stralucea arzator, sau nu se arata de loc.’ (pag. 42)

Virginia Woolf
Virginia Woolf

Doua secole si jumatate mai tarziu cititorului ii este oferita descrierea secolului victorian: ‘Norul urias, care a atarnat nu numai deasupra Londrei, ci peste intregul cuprins al Insulelor Britanice in prima zi a secolului al nouasprezecelea, a ramas – de fapt nu a ramas, caci era mereu imbrancit de vifornite si rafale vjelioase – , a zabovit destul cat sa aiba consecinte extraordinare asupra celor care s-au aflat sub tenebrele lui. Clima Angliei parea sa se fi schimbat. Ploua des, dar in rafale intermitente, si deodata ce inceta una se pornea alta. Desigur, din cand in cand se arata si soarele, dar era atat de inabusit de nori, si aerul atat de imbibat de umezeala, incat razele solare pareau spalacite, iar peisajele viu colorate ale secolului al optsprezecelea capatasera acum nuante violacee, portocalii, sau de un rosu aprins.’ (pag. 202)

Derularea timpului si a epocilor istorice este deci una dintre temele principale ale cartii si cateva dintre cele mai frumoase pagini sunt concentrate in tablouri istorice care raman in memoria cititorilor, cum ar fi cel al Tamisei inghetate intr-o iarna de inceput de secol 17 sau al Constantinopolului si oamenilor sai la poarta dintre Europa si Occident cateva decenii mai tarziu. Nu lipsesc din aceste relatari nici comentariile sociale in spiritul si traditia bogata a satirei sociale din literatura engleza si nici referirile la personalitati reale sau imaginare din istoria literaturii engleze. Din acest punct de vedere, Virginia Woolf este in scrierea lui ‘Orlando’ continuatoare a unor genuri care in literatura engleza clasica au inlesnit intre secolele 18 si 20 un permenent dialog intre scriitori, realitatea sociala si politica din jur, si cititorii instruiti, cunoscatori si complici intr-un  parteneriat al claselor educate din lumea engleza a acelor perioade.

Tema principala a romanului se desparte insa de traditie, si din unele puncte de vedere este o revolutie in literatura engleza si universala. Eroul cartii se naste barbat si iubeste ca barbat, dar trasaturile si comportamentul sau este ambiguu si in decursul cartii se transforma in femeie, simte si se comporta ca atare, chiar da nastere unui copil, fara a abandona complet trasaturile, comportamentul si chiar si vestimentatia celuilalt sex.

‘Deoarece acest amestec intre femeie si barbat care exista in ea, amestec in care prevala cand unul cand celalalt, conferea adesea comportamentului ei unele aspecte neasteptate. Persoanele bagarete de acelasi sex cu ea se mirau, de pilda, cum Orlando, daca era femeie nu pierdea niciodata mai mult de zece minute ca sa se imbrace? Si cum de rochiile ei erau alese la intamplare, si uneori aratau chiar neglijente? Pe de alta parte insa, observau ca nu avea nimic din atitudinea rigida a unui barbat, sau din setea de putere a barbatilor. Orlando era de o duiosie excesiva. Nu suporta sa vada un magar biciuit sau un pui de mata inecat. Dar, in acelasi timp, era evident ca detesta treburile gospodaresti, ca se scula cu noaptea in cap si iesea in camp, vara, inainte de rasaritul soarelui. Niciun fermier nu cunoastea mai bine decat ea legatura cu recoltele. Era in stare sa bea zdravan si ii placeau jocurile de noroc. Calarea admirabil si se pricepea sa mane sase cai in galop peste Podul Londrei. ‘ (pag. 172)

11a_orlando_jacketPersonajul lui Orlando este in mare parte construit pe experienta proprie a autoarei si pe figura prietenei si iubitei sale Vita Sackville-West careia de altfel ii este dedicata cartea. Ambiguitatea sexuala si relatiile homosexuale (chiar si sub forma insinuata) sunt o premiera in literatura ‘mainstream’ engleza din primele decenii ale secolului 20 si chiar un act de curaj personal, tinand cont de faptul ca in acelasi an al aparitiei cartii o carte explicit homosexuala a unei alte scriitoare era interzisa si distrusa prin ordin judecatoresc, si ca relatiile intre persoanele de acelasi sex erau considerate inca abateri penale si pedepsite cu inchisoarea, ca sa nu mai vorbim de ostracizarea sociala. ‘Orlando’ este un punct de inflexiune in tratarea acestor teme in literatura universala, si a devenit si o referinta analizata cu uneltele criticilor literari, dar si a psihanalistilor al modului in care relatiile personale influenteaza marea literatura si sunt transformate in emotii artistice.

Nu am decat cuvinte de lauda fata de calitatea acestei editii si a traducerii. O singura recomandare as adauga totusi – prefata romaneasca semnata de Dana Craciun este bine si documentat scrisa, dar putin prea detaliata pentru o prefata si exista riscul de a ‘conduce de mana’ cititorul in procesul lecturii. Era mai potrivit cred eu sa fie tiparita ca postfata. Ii sfatuiesc pe cei care nu au citit cartea inca sa purceada direct la citirea textului Virginiei Woolf, sa descopere mai intai lumea diversa si fascinanta descrisa in carte si complexitatea personajului principal, si sa amane citirea textului Danei Craciun pentru dupa sfarsitul lecturii romanului.

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Humanitas Fiction.

Articole similare

Un film, două păreri: Trois Couleurs: Blanc (1994)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefilă (3 – 9 februarie 2020)

Dan Romascanu

Prin blogosfera cinefila (23 – 29 decembrie 2013)

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult