Carti Eseuri

La granița dintre știință și teoretizarea speculativă: Origini. Povestea științifică a creației, de Jim Baggott

”Origini. Povestea științifică a creației”, de Jim Baggott
Editura Humanitas, București, 2018
Traducere: Tudor Avram

”… cred că Origini e unică prin faptul că încearcă să cuprindă povestea științifică actuală într-un singur volum. Această poveste ne va purta într-o călătorie de la începuturile universului până la originile și evoluția conștiinței umane, 13,8 miliarde de ani mai târziu.”

Așadar, încă de la primele pagini Jim Baggott ne avertizează că avem de-a face cu un demers destul de anevoios, căci, oricât am încerca să simplificăm lucrurile, tot vor exista destule care necesită explicații mai aprofundate, mai greu de înțeles dintr-o privire superficială. Ceea ce face însă deosebit demersul autorului Origini este tocmai accesibilitatea pe care reușește să o confere textelor acestui volum, pentru că el face dintr-o călătorie lungă, care necesită un efort intelectual destul de intens, una plăcută, fără sincope și sau insistențe deranjante.

Deschizându-se cu un capitol dedicat Originii spațiului, făcând referire atât la teoria relativității lui Albert Einstein, cât și la teoria cuantică, fără a avea pretenția nejustificată de a elucida însăși originea. Căci nu există nicio dovadă empirică pentru ideile deja vehiculate, iar adevărul despre aceasta cel mai probabil va rămâne în sarcina viitorului. O altă precizare demnă de remarcat pe care autorul o face este aceea că de multe ori textul se va afla la granița dintre știința acceptată și teoretizarea speculativă, dar vor exista semnale de alarmă care să pună periodic în gardă cititorul atent. Ajungând la spațiu și timp, fără de care nu putem să facem nicio analiză științifică serioasă, Baggott are în vedere de fiecare dată mai multe perspective și/sau ipoteze, fără a extinde însă inutil câmpul de cercetare.

”… deși spațiul și timpul sunt relative, spațiul-timp e absolut? Unii fizicieni cred ăc da, alții cred că nu. Important pentru noi e să înțelegem că trebuie să abandonăm ideea noastră simplistă, de bun simț, că spațiul și timpul sunt independente și să acceptăm că în universul nostru ele sunt inextricabil legate.” (pg. 35)

Jim Baggott analizează subiecte de o complexitate evidentă, astfel că explicațiile și întregul parcurs al textului pot fi nici ele excesiv de simple, oricâte eforturi ar face autorul. Volumul necesită atenție din partea cititorului, o serie de cunoștințe sumare despre subiectele abordate, dar și un vocabular adecvat analizei. De la originea Universului la istoria teoriilor fizicienilor, la Originea Soarelui și a plantelor, originea unui Pământ locuibil, Imperativul cosmic și originea vieții, simbioză, originea speciilor, la amprenta umană și originea conștiinței, suntem purtați prin foarte multe domenii de cercetare, iar coerența și consecvența sunt calități care nu trebuie să lipsească, constituind cumva și baza pe care se clădește discursul.

”Ambiția mea cu această carte e să spun povestea științifică a creației în mod coerente, consecvent și nu prea greu de urmărit. Prin coerent și consecvent înțeleg faptul că fiecare episod al creației din istoria universului decurge natural și inevitabil din aplicarea principiilor fizice și chimice, rezonabil de bine înțelese, la ceea ce fusese creat în episodul precedent. (…)

Desigur, ne izbim de discontinuitate, atât în timp, cât și în explicații, chiar la începutul poveștii noastre. Însă odată ce Universul s-a urnit la drum, teoriile noastre științifice sunt în genere capabile să ofere explicații plauzibile privind felul în care lucrurile decurg unul din altul. În povestea științifică a creației, universul și tot ce există în el sunt construite de jos în sus.” (pg. 251)

Progresul științei nu a fost ușor și nu s-a întâmplat peste noapte, cum nici evoluția Pământului și a vieții. Origini face o analiză în 12 capitole, pornind de la fizică, trecând prin geologie, biochimie, genetică, naturalism și filosofie. Au existat puncte cheie și de nu puține au fost situațiile în care savanții au învățat din greșeli. De la dezvoltări, experimente și fundături evolutive, viața a parcurs un drum anevoios până la ceea ce vedem și experimentăm azi.

”După cum știm, Darwin a fost gradualist. El privea extincțiile ca pe rezultatul natural al competiției dintre formele de viață într-o ecologie uneori riscant schimbătoare. Formele de viață cel mai bine adaptate mediului înconjurător e cel mai probabil să supraviețuiască, să procreeze și să își transmită genele viitoarelor generații. Cele mai puțin adaptate e cel mai probabil să dispară. Știm acum că pe Pământ viața a fost profunde modelată de cinci extincții în masă în cursul ultimilor 400 de milioane de ani, toate putând fi legate de mari prefaceri geologice.” (pg. 347)

Ultima parte a volumului și cea mai interesantă pentru mine, este dedicată conștiinței umane, cu ajutorul căreia ne putem crea vieți mentale complexe. Omul a făcut un pas uriaș aici, realizând reprezentarea mentală a lumii exterioare, un lucru care nu poate fi realizat de nicio altă ființă de pe Pământ. Ce este însă conștiința nu este un lucru lesne de înțeles sau explicat. Jim Baggott aduce aici în discuție teoriile filosofului american Ned Blcock, cel face face distincție între conștiința fenomenală – procesarea stimulilor externi pentru a produce experiențe mentale, și cea de acces – nivelul superior de accesare, procesare și integrare a informației mentale pentru a raționa, a comunica, a lua decizii și a ne controla comportamentul. Cele două sunt indisolubil legate, însă cu aceste distincții nu sunt toți filosofii de acord, iar Baggott spune că asta se întâmplă deseori în filosofie, se ajunge mai degrabă la nonsens, decât la consens. Aducându-i în discuție și pe Chalmers și Descartes, autorul deja se vede pe un teren la fel de minat ca începuturile, iar lumina pare din ce în ce mai departe. Odată ajunși în lumea simțurilor problemele se complică și mai mult, pentru că deseori acestea ajung în conflict cu așa numita conștiință. Însă ele nu pot fi totalmente ignorate, pentru că reprezintă legătura noastră cu lumea, pe care nu o putem păstra doar la nivel conceptual.

”Mintea și conștiința sunt un fel de funcții sau procese de nivel înalt ale creierului material. (…) Se pare că ajungem în fine la un punct critic acum vreo 40.000-50.000 de ani, deși unii oameni de știință nu sunt convinși. Acesta este Marele Salt Înainte sau revoluția umană, o înflorire a inventivității și creativității implicând tranziția la ceea ce numim modernitate comportamentală.” (pg. 424)

Referirile la mutații și selecția artificială mi-au părut sărace, poate aici trebuia dezvoltat puțin mai mult, pentru că subiectul este mai mult decât tentant și ne privește pe toți, acum, cât și generațiile care vor rămâne să viețuiască aici după noi. Fără a pica în capcana unei teorii conspiraționiste, există câteva puncte cheie care merită analizate mai pe larg. Dar poate frica de speculație este cea care l-a îndepărtat pe autor de aceste probleme, lăsându-le departe din analiza pe care care și-a propus-o pentru volumul Origini.

Jim Baggott reușește să își îndrume cu o mână sigură cititorii de la o fizică complexă, în domeniile biochimiei, geologiei și chiar filozofiei, prin intermediul unor explicații perfect coerente, reușind ceea ce critica de specialitate numește popularizarea științei. În ciuda faptului că acoperă atât de multe teme și o perioadă atât de vastă, se observă la fiecare pas dorința de a se face înțeles și de a-și menține cititorii vigilenți, ceea ce este un mare plus. Totuși, cei neinițiați nu ar trebui să se aștepte la o lectură ușoară ușoară, deoarece multe dintre conceptele pe care le pune autorul nu sunt deloc ușor de explicat și cu atât mai mult de înțeles. Diagramele și exemplele din viața cotidiană ajută și, cu puțin efort, cititorul va fi răsplătit cu câteva intuiții uimitoare și un sentiment de a fi făcut un pas mai aproape de a vedea lumea din jurul lor dintr-o perspectivă științifică.

În loc de final:

”Genetica ne modelează destinul.” (pg. 436)

JIM BAGGOTT (n. 1957) a studiat la Universitatea din Manchester, a obținut titlul de doctor în chimie fizică la Universitatea Oxford și a predat la Universitatea din Reading. A publicat cărți de știință și filozofie a științei, între care The Meaning of Quantum Theory, Beyond Measure: Modern Physics, Philosophy and the Meaning of Quantum Theory, The Quantum Story: A History in 40 Moments, Higgs: The Invention and Discovery of the ‘God Particle (Higgs. Inventarea și descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“, Humanitas, 2016), Farewell to Reality: How Fairy-tale Physics Betrays the Search for Scientific Truth. A fost distins cu Medalia Marlow a Societății Regale de Chimie și cu Premiul Glaxo al Asociației Britanice a Autorilor de Știință.

Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas/Libris.ro/Elefant.ro.

Articole similare

Și eu am trăit în comunism, editor Ioana Pârvulescu

Jovi Ene

Tradiție și ideologie: ”Ascensiunea”, de Nikos Kazantzakis

Jovi Ene

Portrete și peisaje din lumea literară creionate de Mircea Cărtărescu

Victor Alartes

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult