”Dinosaurium”, de Lily Murray, ilustrații de Chris Wormell
Editura Humanitas Junior, București, 2017
Traducere din engleză de Cecilia Laslo, Iustina Croitoru și Cristian Negoiță
Scriam acum ceva vreme despre o altă carte-muzeu de la Humanitas Junior, ”Historium”, despre care spuneam că ”este o splendoare, mai ales pentru pasionații de istorie”. Dar recunosc spășit că sunt mai mulți pasionați de dinozauri, mai ales în rândul copiilor, decât de istorie, așa că acest nou volum vine perfect în întâmpinarea lor, cu aceeași splendoare și multitudine de informații despre care vorbeam acum un an. Dar despre ce e vorba? Pentru asta, este suficient să citim prefața paleontologului Paul Sereno, care spune:
”Suntem cu toții martori la avântul descoperirilor și cercetărilor în domeniu, care au depășit unele descoperiri științifice și unele informații mai vechi despre aceste animale preistorice. Așadar, profită de călătoria în lumea dinozaurilor din paginile care urmează ca să-ți alimentezi mintea și curiozitatea! Cât putem ști, de fapt, despre dinozauri? Care era cel mai lung dintre ei? Oare zburau și înotau? Care avea cele mai mari gheare? Ce legătură este între ei și păsările de astăzi?”
Intrăm astfel în muzeu pentru a afla toate acestea și multe altele. Ca de obicei, volumul masiv și plin de ilustrații foarte exacte este organizat tot în galerii, care ne dezvăluie principalele ramuri ale dinozauri, dar și ale non-dinozaurilor, care explică foarte clar care sunt epocile geologice și istorice (Triasic, Jurasic și Cretacic) în care dinozaurii au trăit, dar și amănunte asupra fiecărei specii și a felului în care au dispărut.
Într-o epocă în care oamenii încă nu existau, dinozaurii au stăpânit lumea, împărțindu-se, ca să o luăm simplist, în omnivore, ierbivore și carnivore. Desigur, noi, cititorii neinteresați, nu știm decât puține specii, majoritatea din filmele gen Jurassic Park, dar sunt sigur că mulți copii, unii dintre ei trecând prin Parcul dinozaurilor de la Râșnov, știu mult mai multe specii și amănunte despre acestea, iar cultura lor generală privind dinozaurii se va dezvolta și mai mult prin lectura atentă a acestei cărți, care ne dezvăluie nu numai principalele specii, ci și amănunte privind lungimea și greutatea lor, locul unde au fost găsite fosilele și aria de răspândire.
Să luăm exemplul tipic, cel mai cunoscut dinozaur în prezent, și anume Tyrannosaurus, depsre care aflăm:
”Lungime: 12 m; Greutate: 6 t. Descoperit în 1902, tiranozaurul este cel mai faimos și mai captivant dinozaur. Având 60 de dinți, o mușcătură adâncă și un simț al mirosului deosebit de fin, Tyrannosaurus era, fără îndoială, un prădător feroce. (…) Tyrannosaurus trecea printr-o etapă de creșetere vertiginoasă între 13 și 17 ani, iar în jurul vârste de 20 de ani era pe deplin dezvoltat. Dinții puilor aveau formă de lamă, devenind conici mai apoi, pe măsură ce craniul li se lățea, iar trunchiul se îngroșa. Și totuși, viața unui Tyranossaurus nu era ușoară. Puteau trăi până la 30 de ani, însă numai 2% din fosilele găsite provin de la tiranozauri care au supraviețuit atât de mult.” (pag. 32)
Nu sunt lăsate la o parte nici alte reptile primitive, precum titanozaurul, raptorii, iguanodonul, stegozaurii, dar și primele păsări-dinozauri. Apoi, discutăm despre non-dinozauri, pe care noi, în general, îi percepem tot ca dinozauri: pterozaurii (acele păsări-reptile înaripate, precum celebrul quetzalcoatl), reptilele marine sau primele mamifere din mezozoic, majoritatea niște chițcani primitivi. La final, aflăm despre teoriile privind dispariția dinozaurilor, pe care puțină lume le cunoaște: o teorie, majoritară, despre prăbușirea unui asteriod cu diametrul de 9,7 km, undeva în peninsula Yucatan, în Mexic; o alta, minoritară, despre o erupție vulcanică, undeva în India. Așadar, nimic conspiraționist.
”Dinosaurium” este un alt volum de referință de la Humanitas Junior, din seria cărților-muzeu, o carte plină de informații bogate despre dinozauri, care nu se adresează totuși, deși altfel am scris în titlu, unei generații anume: copii pasionați de dinozauri vor descoperi aici detalii suplimentare și surprinzătoare, alături de ilustrații exacte nu numai despre cum arătau aceste animale, ci și despre fosilele descoperite, în vreme ce adulții vor afla lucruri pe care nu le băgau în seamă, mai ales în privința multitudinii de descoperiri geologice și fosiliere, care împânzesc acum lumea descoperită. Nu mă pot abține să nu mă întreb: Oare cum ar fi dacă am fi trăit în acea epocă, a dinozaurilor? Oare specia umană ar fi supraviețuit?
