Am avut o mare satisfactie artistica duminica seara, cand in sfarsit, am obtinut un bilet la acest spectacol la care ravneam de un an de zile. Si trebuie sa-i multumesc lui Mihai Mos, interpertul lui Romeo in ultimul spectacol al stagiunii, care a invitat un grup mare de fani de la JCC Bucuresti, printre care – hop si eu 
In primul rand mi s-a parut extraordinara ideea lui Gerard Presgurvic, compozitorul si textierul francez al acestei creatii “Romeo et Juliette: de la Haine a l’Amour”, care alaturi de echipa sa: Redha – regia si coregrafia, Dominique Borg – costumele, Petrica Ionescu – montarea, au adus o viata noua, moderna si inspirata legendarei povesti de dragoste shakespeariene. Si din 2001 pana astazi, aceasta creatie invie si reinvie pe scenele mari ale lumii, tradusa in engleza, germana, spaniola, japoneza, maghiara, romana, flamanda. In lume, pana la acest moment musicalul a fost vazut de peste 5 milioane de spectatori, cu un record de vanzari de albume de peste 7 milioane de copii. Cu siguranta, aceasta reprezinta o dovada a calitatii sale, care strabate paralelele si meridianele globului si ajunge la inimile atator spectatori, indiferent de orice bariera sociala, economica sau politica!
Montarea spectacolului bucurestean s-a realizat printr-o coproductie romano-maghiara, cei doi stalpi de rezistenta fiind Teatrul National de Opereta Ion Dacian si Teatrul de Opereta si Musical din Budapesta, sub bagheta regizorala a directorului Institutiei maghiare, Miklos Gabor Kerenyi. Alaturi de Kerenyi, din echipa maghiara fac parte si Eva Duda – coregrafia, Bela Gotz – decorurile si Rita Velch – costumele. Deci, cum s-ar spune, „know-how-ul apartine maghiarilor, partea artistica – romanilor. Si pentru aceasta parte artistica s-a muncit enorm, de la castingul la care s-au prezentat 300 de potential interpreti, pana la istovitoarele luni de repetitii, care au dus la slefuirea fiecarui rol in parte, totul finalizandu-se cu un rezultat stralucit al unei echipe tinere si talentate. Limbajul muzical si limbajul trupurilor in miscare, impreuna cu efectele de lumini si fumigene, ca si costumele sugestive si nu in ultimul rand scenografia vie, in miscare bine instrumentata, dau o impresie artistica covarsitoare care starneste ropote de aplauze dupa fiecare act in parte! Un spectacol colectiv viu, inteligent si de un inalt bun gust artistic!
O partitura muzicala acordata unui sound modern (perfect sonorizat tehnic si care mi-a amintit de Freudiana lui Alan Parsons & Eric Woolfson – rock progresiv), interpretata cu voci bine impostate (Simona Nae, Georgeta Mototolea, Daniel Iordachioaie, Adrian Nour, Mihai Mos) si un ansamblu de balet perfect coordonat in tablouri de neuitat precum Verona, Balul, Duelul, Razbunarea!
Un spectacol de neuitat pe care va invit din tot sufletul sa nu il ratati! Veti vedea ce artisti talentati avem (inca)!
Si sper ca aceasta echipa minunata a TNO, administrata de Directorul ei Razvan Dinca sa ma mai surprinda cu astfel de spectacole, costisitoare, fara doar si poate, insa sper ca se vor gasi sponsori iubitori de arta la superlativ, care sa se implice in fenomenul artistic de calitate.
Si pentru ca nu ma pot impiedica sa observ cum lucrurile se conjuga si se impletesc armonios in ultimul timp in viata mea de spirit, de curand am mai avut parte de un remember Romeo si Julieta, datorita peliculei Letters to Juliet, comentata pe acest blog si de cateva randuri dedicate lui William Shakespeare in volumul „111 teorii ale conspiratiei” (Jamie King) – Editura Litera (Saptamana Financiara) – referitoare la paternitatea controversata a operelor titanului din Stratford upon Avon. In sensul acesta, e interesant articolul lui Costin Tuchila de pe informatia.ro.
1 comment